"La Gara de Nord nu se plânge". Refugiaţii îşi ascund lacrimile de dragul celor mici. La 12 ani, Sofia ştie că acasă e totul distrus

Viaţa a peste două milioane de oameni s-a schimbat la 180 de grade în doar două săptămâni. Corturi, săli de sport sau hale de expoziţii le-au devenit case. Aproape 100 de mii de refugiaţi au fugit de războiul din Ucraina în România. Numai aseară au coborât în Gara de Nord peste două mii de suflete. Primăria Capitalei pregăteşte locuri de cazare în centrul de la Romexpo. 

• Corespondenţă Observator din SUA. Taxele vamale de 10% au început să fie colectate. Cum se simte peste Ocean cutremurul financiar

Cu inima frântă de durere şi trupul obosit de atâta drum, ucrainenii care au coborât în Bucureşti din cele patru trenuri cu refugiaţi caută acum un loc sigur pentru copiii lor. "Acum am venit, dar sunt foarte obosită pentru că în ultimele patru zile am mers ... E mai bine decât în ţara mea", povesteşte o refugiată. "La Gara de Nord nu se plânge, îi aşteptăm pe toţi cu braţele deschise. Plângem noi şi pentru ei", mărturiseşte un voluntar. 

Părinţii îşi ascund lacrimile de cei mici. "Aş vrea să plâng, dar nu pot"

Sălile de aşteptare au devenit locuri de joacă pentru copii. Părinţii lor încearcă să îşi ascundă lacrimile de dragul celor mici. După ce casa le-a fost bombardată, Sofia şi Nazar au fugit din Nikolaev alături de mama lor. "Nu am vrut să plecăm, dar bunica ne-a forţat. A zis că o să fie şi mai rău decât e acum şi să plecăm. Este foarte mult zgomot acolo şi vrem să mergem în Bulgaria, să nu mai auzim nimic despre ce se întâmplă acolo, pentru că şi mie mi-e frică, şi copiii se sperie ... Zâmbesc pentru ei, pentru copii. Aş vrea să plâng, dar nu pot", spune femeia. Lui Ira îi mai scapă câte o lacrimă, din când în când, dar le promite zilnic copiilor ei că în curând îşi vor revedea bunica şi prietenii din Ucraina.   

"Nu prea ştiu ce s-a întâmplat, dar ştiu că la noi acasă e totul distrus. Nu voiam să plec, dar mama ne tot trezea la 12 noaptea să ne mutăm în subsol, să ne ascundem. Mi-e foarte dor de voi şi abia aştept să ne revedem!", spune Sofia, în vârstă de 12 ani. 

România, o altfel de "gară" pentru refugiaţii din Ucraina

Pentru cei mai mulţi dintre refugiaţi, capitala României este doar o staţie pentru următorul tren, cu o altă destinaţie. Unii încă aşteaptă un bilet spre un loc mai bun. "Suntem şocate. Toată lumea este în şoc. Toată lumea vrea doar pace şi vrea să se termine. E mai greu pentru cei care au rămas acolo, de asta plâng", suspină Larisa.

Natalia, profesor universitar, antropolog şi femeie de afaceri de succes în Odessa, a rămas acum doar cu o geantă de haine şi cu pisica familiei: "Pe 24 februarie, la 5 dimineaţa, am auzit expoziile, rachetele şi am luat decizia foarte repede. Ştiam că e esenţial să părăseşti locul periculos în primele ore". 

Centru uriaş de cazare pentru refugiaţi la Romexpo

Un centru uriaş de cazare va fi pregătit pentru refugiaţi şi la Romexpo. "Aproape 2.000 de paturi au fost aduse aici, în Paviionul Central de la Romexpo. Sunt astfel de paturi, paturi de campanie, care ar urma să fie montate pentru cei care au nevoie de un adăpost", arată Bogdan Dinu, reporter Observator. "Vom aduce tunuri de căldură suplimentare, până la momentul în care vom operaționaliza complet vom avea temperatura optimă", promite Alexandra Văcaru, Prefectul Capitalei.

Autorităţile promit că le vor asigura refugiaţilor duşuri cu apă caldă, dar şi mâncare. Şi la Suceava, hubul umanitar a devenit funcţional de astăzi. Este locul cel mai important, unde se vor aduna toate donaţiile internaţionale pentru Ucraina.