Proiect de lege MAI: agresorii poliţiştilor riscă şi închisoarea pe viaţă

Ministerul Afacerilor de Interne a elaborat un proiect de modificare a două articole din Codul Penal, respectiv, Articolul 257 - ultrajul şi Articolul 279 - ultrajul judiciar. Pedepsele pentru aceste fapte ar urma să fie majorate.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Ministerul Afacerilor de Interne a elaborat un proiect de modificare a două articole din Codul Penal, respectiv, Articolul 257 - ultrajul şi Articolul 279 - ultrajul judiciar. Pedepsele pentru aceste fapte ar urma să fie majorate.

Decizia elaborării acestui proiect vine după ce, în ultima perioadă, au luat amploare agresiunile împotriva poliţiştilor.

Potrivit MAI, "a devenit un fapt curent ca intervenția poliţiştilor sau jandarmilor, în situațiile în care este vizată o comunitate de oameni sau anumite medii sociale, să se soldeze cu ameninţări, loviri sau alte violențe, vătămări corporale, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte ori chiar cu omorul personalului implicat.

Nu întâmplător, în semestrul I al acestui an, se constată o creștere a numărului infracțiunilor de ultraj asupra personalului din cadrul Poliției Române (+7,3%)".

Mai mult decât atât, "există îngrijorarea că statul, prin autoritățile sale, nu tratează cu suficientă atenție nevoia de a institui, prin lege, măsurile necesare de protecție a personalului".

"Rezultă astfel o ineficiență a noilor prevederi din noul Cod penal, în ceea ce privește tragerea la răspundere pentru infracțiunile de ultraj, iar procentul de 85% al autorilor cercetați în stare de libertate influențează în mod negativ autoritatea poliţistului în comunitate", se arată în proiectul de modificare a Codului Penal înaintat Ministerului Justiţiei.

Drept urmare, MAI propune:

"a. reformularea alineatului (4) al articolului 257 (Ultrajul):

„(4) Faptele prevăzute în alin. (1)-(3), comise asupra unui poliţist, jandarm sau militar, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții, se sancționează cu pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate.”

b. reformularea alineatului (2) al articolului 279 (Ultrajul judiciar):

„(2) Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui judecător sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate".

Închisoarea pe viaţă pentru uciderea unui poliţist

O altă propunere o reprezintă pedeapsa cu închisoarea pe viaţă pentru uciderea unui poliţist. În prezent, pedeapsa maximă aplicabilă pentru această faptă este de 15 – 30 de ani.

„Raportat strict la calitatea de poliţist sau jandarm, persoană învestită cu exerciţiul autorităţii publice, legea nu prevede posibilitatea ca în cazul uciderii sale să fie aplicată pedeapsa detenţiunii pe viaţă. Evidenţiem faptul, că în legislaţia penală anterioară exista o asemenea posibilitate (Codul penal din 1968 - art. 176 lit. g)”, arată reprezentanţii ministerului de Interne.

Astfel, la alineatul 1 al articolului 189 privind omorul calificat din Codul Penal, care spune că „omorul săvârşit în vreuna din următoarele împrejurări: a) cu premeditare; b) din interes material; c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de la executarea unei pedepse; d) pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni; e) de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de omor; f) asupra a două sau mai multor persoane; g) asupra unei femei gravide; h) prin cruzimi, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi” s-ar putea adăuga:

„i) împotriva unui judecător, procuror, poliţist, jandarm sau militar, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii”.

În plus, ar putea fi majorată pedeapsa pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice, astfel că „violenţele comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică” nu vor mai fi pedepsite cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă, ci doar cu închisoare de la un an la cinci ani.