Muncitori români, înşelaţi de compatrioţi în Norvegia. Au rămas cu datorii de sute de mii de euro, după ce li s-au promis locuri de muncă

Mai mulţi români au fost înşelaţi de conaţionali, în Norvegia, după ce au fost ajutaţi să îşi găsească un loc de muncă. Cei care intermediau angajările s-au folosit de actele de identitate ale acestora pentru a accesa credite. Păgubiţii au aflat de practicile ilegale abia când au fost inştiinţaţi de bănci, că au de returnat sume de sute de mii de euro. 

• Burduja şi-a depus candidatura şi l-a comparat pe Nicuşor Dan cu un instalator: "Cine a lucrat aici?" Firea şi Piedone, replici acide de la distanţă

Angajaţii români păcăliţi au fost aduşi de conaţionali pe teritoriul Norvegiei, sub mirajul unui loc de muncă bine plătit. Documentele emise de autorităţile acestei ţări ajungeau la angajatorii care deţineau firme de recrutare. 

Cristi Georgescu, corespondent Observator: Concret, păgubiţii care au de achitat acum credite pe care nu le-au accesat în nume personal, aveau încredere în falşi angajatori conaţionali, cărora le predau documentele. Prin intermediul cărţii de identitate bancare erau accesate credite foarte mari la diferite instituţii de credite din Norvegia în numele şi pentru angajatul lor.

Dumitra Ionescu, director ITM Prahova: Metodele folosite de fraudatori sunt: falsificarea foilor de salariu, falsificare identităţii prin atribuirea de funcţii de conducere în firme sau în cazuri mai elaborate constituirea de firme în numele victimei. 

Cum se poate accesa orice loc de muncă sigur

Aceste lucruri se petrec pentru că românii aflaţi în căutarea unui loc de muncă nu solicită sprijin prin intermediul instituţiilor de profil. Orice loc de muncă sigur se poate accesa din reţeaua EURES.

Cristina Stoichici, director AJOFM Prahova: Cele mai mari probleme le au munictorii care se duc aşa pe o informaţie care nu este verificată. Dacă noi accesăm această reţea, în secţiunea condiţii de viaţă şi de muncă din statul respectiv vedem acolo care este legislaţie, ce trebuie să facem, cui ne adresăm. 

Cristina Opriţă, consilier EURES: De firma unde vor pleca să se informeze măcar pe internet, o minimă informare, să se informeze să vadă măcar dacă acea firmă există. 

Păgubiţii români au rămas în continuare cu datorii de sute de mii de euro, sume pe care nu au posibilitatea să le achite. Urmează ca oamenii să îi acţioneze în instanţă pe foştii angajatori pentru a-şi face dreptate.