Antena Meniu Search
x

Video Ce le iese tinerilor care dau viaţa la oraş să deschidă afaceri la sat. Cu 40.000 de euro, fonduri europene, Alina speră să facă minuni

Un sfert de milion de români au dat viaţa de oraş pe traiul de la ţară de la începutul pandemiei. Unii au pariat că această tendinţă le-ar putea aduce profit şi au început să transforme case bătrâneşti în spaţii de cazare pentru turişti. 

Alex Prunean
de Alex Prunean

la 08.02.2023, 21:11

Vezi și

"Lădoiul ăsta are o poveste foarte faină, pentru că pe vremea comunismului le era interzis oamenilor să aibă o anumită cantitate (de produse - n.r.). Bunicul nostru ascundea aici tot ce avea în plus. Aici le punea în sertarele astea, peste punea un ţol şi nu se vedea. Nu a căutat nimeni niciodată", povesteşte Alina. Din dorinţa de a salva o filă din povestea familiei şi din dragostea pentru arhitectura tradiţională, Alina a început în vară să recondiţioneze casa străbunicilor săi, veche de o sută de ani, din satul Măgoaja din Cluj. 

Afacerea pornită de Alina, cu fonduri europene

"Aici e făcut de străbunicul meu. Tot ce se vede din lemn e făcut de el. Inclusiv uşa, geamurile. Tot vrem să păstrăm. Tavanul e tot făcut de străbunicul meu, e original, e numai lăcuit", arată Alina. Pentru ca experienţa să fie cât mai autentică, a păstrat cu sfinţenie toate lucrurile din casă. "Mobila asta am recondiţionat-o. E foarte, foarte veche. Cam 150 de ani a spus că are. Şi păretarele sunt făcute de bunica iubitului meu, tot aşa, de vreo 80 şi ceva de ani. Sunt cusute manual", continuă ea.

Până la primăvară vrea să transforme casa într-o pensiune. A amenajat deja un loc de joacă pentru copii şi a ridicat un ciubăr de la zero. Ca să-şi ducă planul la bun sfârşit, Alina a accesat fonduri europene, 40.000 de euro. "Noi am avut o legătură foarte strânsă cu străbunica. Şi am zis ca în memoria ei să facem o mică cabană în care să vină toată lumea. Pereţii în afară sunt în forma originilă din lut, cum se făcea pe vremuri", povesteşte Alina. 

Pe acelaşi subiect

George a transformat "zestrea" bunicilor în business

Tot din zestre a reuşit şi George să facă propriul business. "Avem jos, la parter, bucătăria, living-ul şi baia. Pe urmă, mansarda am mobilat-o cu două dormitoare", spune el. A demontat şura veche în care bunicii lui ţineau animalele şi a ridicat o casă de vacanţă la Negreni. "Turiştii sunt încântaţi de zonă, dornici să trăiască cumva cum au trăit bunicii lor", adaugă George.

Întoarcerea la origini, chiar şi prin muncă, ne face mai fericiţi, spun specialiştii. "Amintirile din copilărie aduc linişte pentru noi. Avem o modalitate de a fugi din stresul cotidian. Faptul că vedem nişte obiecte sau o locaţie din gospodăria respectivă deja ne linişteşte şi ne aduce o atmosferă plăcută", a explicat Lenke Iuhos, psiholog.

Au dat viaţa la oraş ca să fie antreprenori la sat

Odată cu pandemia, din ce în ce mai mulţi români adoptat viaţa la sat. "În primii doi ani de pandemie, 250.000 de români au părăsit oraşele şi s-au mutat la ţară, iar tendinţa se menţine şi astăzi. În 2022, 69% din autorizaţiile de construcţie pentru case au fost emise în mediul rural", spune Alex Prunean, reporter Observator.

în anii '90 puţin 28.000 de români se mutau la sate din oraşe, pe când migraţia dinspre urban şi rural atingea 550.000 de locuitori.

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei

Lucrările de la examenele naționale, corectate digitalizat. Credeţi că acum vor mai fi fraude?

Observator » Stiri economice » Ce le iese tinerilor care dau viaţa la oraş să deschidă afaceri la sat. Cu 40.000 de euro, fonduri europene, Alina speră să facă minuni