O investiţie de 500 de euro le putea salva viaţa celor 8 victime de la Ferma Dacilor. Cornel Dinicu a refuzat să o facă

Incendiu la Ferma Dacilor. 500 de euro puteau salva opt vieţi. Atât costau senzorii de fum de la mansardă pe care patronul de la Ferma Dacilor nu a mai vrut să îi instaleze cu o firmă autorizată, care a montat sistemele de alertă doar la parter. În plus, un electrician profesionist a confirmat pentru Observator că instalaţia electrică era subdimensionată şi suprasolicitată. Aşa s-ar fi ajuns la incendiul care a luat opt vieţi, în a doua zi de Crăciun. Azi a fost identificată şi cea de a opta victimă. Analizele ADN au stabilit că fragmentele osoase sunt ale mezinului familiei Ene, băiatul de 11 ani. 

• Program Noaptea Muzeelor 2024, sâmbătă 18 mai. Până la ce oră pot fi vizitate expoziţiile din Bucureşti şi ţară

Se conturează tot mai mult ipoteza că incendiul devastator a fost provocat de instalaţia electrică făcută pe principiul merge şi aşa. Scânteia ar fi fost neglijenţa criminală de care au dat dovadă administratorii pensiunii, spun anchetatorii. 

Investiţia care ar fi putut salva vieţi 

Cristina Filip, reporter Observator: Procurorii notează că doi ani la rând, în 2022 şi 2023, reprezentanţii pensiunii au trimis solicitare de mărire a puterii de consum.  Au primit avizul tehnic şi lista condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească. Totuşi, din cauză că trebuiau să facă modificări, au renunţat de fiecare dată la extindere reţeţelei de energie electrică. 

Patronul de la Ferma Dacilor se considera, însă, victimă.

Cornel Dinicu: Am făcut cereri de 10 ani, tot aştept să ne crească puterea să ne tragă o linie de medie, dar probabil că într-o zi cuiva o să i se faca milă, bă hai mă să nu se mai chinuie aia ca proştii.

Cornel Dinicu ştia de problemele reţelei electrice, spun procurorii. În 2017, la patru ani de când începuse afacerea, a angajat o firmă să monteze senzori de fum în pensiune. Lucrarea costa o mie de euro. A plătit, însă, jumătate din sumă pentru 31 de dispozitive la parter şi s-a oprit. Le-a transmis celor de la firmă că la etaj vor monta senzori angajaţii lui. Cu o lună înainte de tragedie, un angajat de la Ferma Dacilor a sunat din nou la acea companie. Un reprezentant al firmei a explicat, pentru Observator. 

Reporter: V-a sunat de la Ferma Dacilor ca să vă anunţe defecţiuni la senzorii din camere?

Reprezentant firmă: Da, se confirmă!

Reporter: Şi aţi fost să verificaţi?

Reprezentant firmă: Nu!

Reporter: Aveţi vreo explicaţie pentru faptul că, spun ei, acei senzori nu au funcţionat?

Reprezentant firmă:Dacă dumneavoastră aţi avea o maşină şi nu i-aţi face o verificare timp de 4-5 ani, credeţi că această maşină ar mai funcţiona?

Reporter: Cât i-ar fi costat mentenanţa?

Reprezentant firmă: 300 de lei, la 6 luni!

Sistemul de alarmă nu funcţiona nici în momentul nenorocirii, au declarat supravieţuitorii în faţa procurorilor. Pe holul de la mansardă am observat senzori de fum (3) care nu s-au declanșat. 

Ferma Dacilor era încadrată la gradul 5 de rezistență la foc, cel mai scăzut. Pensiunea era alimentată cu electricitate la o putere de 8 kw, suficientă doar pentru pompa de apă care figura în acte pe domeniu, în niciun caz pentru o clădire cu 21 de camere. 

Ionuţ Miroslav, electrician: Având un branşament monofazat, de 8 kw, putem avea simultan un aer conditionat, o maşină spălat de vase şi un fier de călcat. Până aici. 

Apoi, instalaţia electrică nu mai are putere să ţină în funcţiune restul aparatelor. 

Dacă într-o clădire funcţionează simultan un cuptor cu microunde, un uscător de păr, o cafetieră şi o maşină de spălat vase deja este depăşit pragul de 8 kw. Dacă instalaţia electrică este corect construită, siguranţele întrerup automat curentul. În caz contrar, pe o instalaţie improvizată, cablurile se încing şi, în cele din urmă, pun presiune pe tabloul electric şi iau foc. 

De mâine, pe lângă pompieri, şi o echipă de la Prefectura Prahova va începe controalele la obiectivele turistice pentru a vedea câte au documentele în regulă.