DOCUMENT. Guvernul a publicat integral Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Cum vor fi împărțiți banii de la UE

Premierul Florin Cîţu a prezentat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), alături de vicepremierul Dan Barna și vicepremierul Kelemen Hunor. România este printre puținele state din Uniunea Europeană care publică întregul document al PNRR.

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Premierul Florin Cîţu a declarat miercuri, referitor la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), că este un program foarte important pentru România. Prezentarea PNRR a fost făcută alături de vicepremierul Dan Barna, vicepremierul Kelemen Hunor şi ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea. DOCUMENTUL poate fi accesat aici.

Florin Cîțu: Reformele le făceam oricum, acum avem și susținerea financiară prin PNRR

• Aceste împrumuturi se vor duce doar în investiții, nu pot să meargă în consum;
• Noi oricum ne împrumutam, dar prin PNRR dobânzile sunt mult mai mici;
• România are nevoie de reforme, iar în PNRR am creat mai mare transparență față de datele la care vor fi realizate;
• Reformele le făceam oricum, acum avem și susținerea financiară prin PNRR;
• Prin PNRR ne asigurăm că banii vor ajunge în toate colțurile României, un alt principiu care stă la baza Planului;

Dan Barna: PNRR va schimba semnificativ funcționarea statului român

• E un moment foarte important pentru România;
• România accesează o resursă de dezvoltare care va schimba semnificativ componente din statul român și funcționarea acestui stat;
• Chiar dacă nu ar fi fost pandemia, România ar fi avut nevoie de reforme, pentru că de 30 de ani vorbim despre ele, dar foarte puține s-au întâmplat;
• Reformele sunt importante pentru generațiile care vin;
• Vom avea 2.000 de clădiri publice, istorice, renovate. Așteptau de ani de zile această reabilitare;
• Nuca cea mai tare din acest program a fost infrastructura;
• Acest PNRR, acele mii de pagini pe care le puteți vedea pe site, ascund mii de ore de muncă ale unor oameni care nu sunt cunoscuți, iar în calitatea mea de coordonator vreau să îi mulțumesc lui Cristian Ghinea că a dus la bun sfârșit un efort uriaș;

Kelemen Hunor: Vom construi o țară mai bună

• Ultimele proiecte de țară al României au fost aderarea la UE și apoi la NATO. Acum PNRR este proiectul de țară al României;
• Este un plan extrem de echilibrat, socio-economic, care în următorii ani va garanta o prosperitate pentru toți, indiferent că este vorba despre locuitorii unor orașe mari sau de la sate;
• Dacă vom reuși să implementăm toate proiectele, vom construi o țară mai bună, o țară reușită;
• PNRR va uni societatea, acest guvern a arătat că știe cum să acționeze pe termne lung;
• Propunem o modalitate prin care nu va exista discriminare politică, toate UAT-urile pot fi susținute în mod echilibrat;
• Vom crește cu 10% numărul elevilor înmatriculați în școlile agricole;

Cristian Ghinea, detalii despre procesul din spatele PNRR

• Au fost multe neadevăruri despre PNRR și trebuie să le explicăm;
• Vreau să fie foarte clar că doar se vede capătul drumului pentru că urmează evaluarea oficială a Comisiei Europene;
• Fiecare componentă este legată de o țintă. Avem mai mult de 500 de jaloane și ținte, care vor fi monitorizate și raportate Comisiei Europene o dată la 6 luni;

Cristian Ghinea, despre pensii

• La pensii, recomandarea de țară este foarte clară. Avem un sistem care nu este echilibrat și nici ferm. Consumăm mai mulți bani decât avem și e o mare nedreptate între pensionari. Anul trecut au fost 16 miliarde de lei transferați de la bugetul de stat la cel de pensii. Anul ăsta cu un miliard mai mult. E timpul să spunem părinților noștri că nu putem continua așa, trebuie să fim realiști în ceea ce putem face, dar nici nu putem ignora problema. Ne-am anagat să avem o noua lege a pensiilor care să aibă o predictibilitate, să favorizeze pensiile mici la recalculare. Trebuie să recalculăm toate pensiile;
• În ceea ce priveşte chestiunea mult discutată cu speranţa de viaţă, se clarifică aici, vorbim despre o posibilitate voluntară de a rămâne în câmpul muncii mai multă vreme. Vă reamintesc că au mai fost experimente de genul acesta şi foarte mulţi  români au optat să-şi prelungească rămânerea la muncă. Pur şi simplu vom generaliza această posibilitate a  rămânerii la muncă, nu este vorba despre obligativitate;

Măsurile PNRR în domeniul auto

Trebuie să venim cu măsuri pentru a reduce poluarea. Trebuie să încetăm să mai fim cimitirul de mașini al Europei.

• Măsurile de a reduce poluarea sunt "parte din negociere" pentru ca România să primescă "fonduri multe pe rutier";
• Nu este decisă forma în care se va întâmpla acest lucru, dar trebuie să evităm să mai fim cimitirul de maşini vechi al Europei;
• La transport, vorbim de o schimbare a modului în care se taxează transportul de mărfuri, pentru că în acest moment acea rovinietă pentru transportatori nu ţine absolut cont de cât foloseşti drumul în mod efectiv, deci plăteşti la fel, şi atunci, după ce se vor achiziţiona mijloacele tehnice de a măsura cantitatea de mărfuri, se va aplica o taxă în funcţie de cât foloseşti drumul efectiv, adică dacă foloseşti pe distanţe mai lungi şi transporţi mai multă marfă, atunci plăteşti mai mult şi invers;

Cristian Ghinea, despre digitalizare

• Este o destul de mare diferenţă între ce aşteaptă anumiţi oameni din România să facem ca investiţii şi ce se poate face;
• Sunt primari şi autorităţi publice care au proiecte considerate mai importante – canalizare, apă, infrastructură – şi nu se gândesc neapărat la digitalizare;
• Noi facem pragul de verde şi de digital (...) Aş respinge ideea că neglijăm digitalizarea. Cred că avem cât trebuie şi cât este acceptabil pentru PNRR;

Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a combătut, miercuri, acuzaţiile din spaţiul public potrivit cărora au existat funcţionari din minister care au refuzat să lucreze la PNRR. ”Doamne fereşte, au fost zeci de oameni care au stat până noaptea târziu”, a afirmat ministrul. Trei angajaţi din minister au căzut două etaje cu liftul.

Ce este PNRR sau Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic ce are la bază două priorități: reforme și investiții. Acesta ar trebui să aducă României perspectiva modernizării și a schimbărilor la nivelul societăţii civile, a mediului de afaceri, dar și a sectorului public, potrivit Ministerului Investițiilor şi Proiectelor Europene.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) are în vedere reformele şi investiţiile în mai multe medii de interes din România. Cu un total alocat de 30,44 miliarde euro (prețuri 2018), respectiv de 33,009 miliarde euro (prețuri curente), planul este structurat pe trei piloni și 12 domenii, conform Ministerului Investițiilor şi Proiectelor Europene.

Planul Național de Redresare Și Reziliență by Alexandru Badea on Scribd

Klaus Iohannis, despre importanța PNRR

Președintele Klaus Iohannis a declarat la finalul săptămânii trecute că de reușita Planului Național de Redresare și Reziliență depinde cum va arăta viitorul societății, iar acest demers nu are culoare politică. "România post-pandemică este o oportunitate istorică de a lăsa în urmă ceva durabil", a spus șeful statului.

„PNRR are două linii majore de acțiune: Investiții și Reforme. Unele nu pot funcționa fără celelalte pe termen lung, pentru că noi urmărim să stimulăm prosperitatea economică în mod durabil, prin locuri de muncă bine plătite pentru români.

29,2 miliarde de euro prin PNRR și alte zeci de miliarde de euro sunt disponibile pentru țara noastră în cadrul financiar 2021 - 2027. Vorbim, așadar, de foarte mulți bani aflați la dispoziția României, circa 80 de miliarde de euro.

Sumele, deși foarte importante, sunt relevante doar dacă ele se materializează cu adevărat în proiecte de investiții și reforme. Fie că vorbim de sănătate, de educație, de infrastructura de transport, energie, agricultură sau de administrație publică, aceste fonduri pot produce schimbări fundamentale în viața românilor, îmbunătățiri reale ale nivelului de trai”, a declarat Klaus Iohannis.

România a depus oficial PNRR 

Comisia Europeană a anunţat luni că România a depus oficial PNRR, iar până în prezent 22 de state au transmis documentul. 

Ursula von der Leyen a anunțat luni seara, într-un mesaj postat în limba română pe Twitter, că executivul european a primit oficial Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României. „Am primit PNRR-ul României: include reforme & investiții ptr. sprijinirea tranziției verde & digitale, „creșterea inteligentă”, sănătatea, reziliența și politicile ptr. generația viitoare. #NextGenerationEU va contribui la construirea unui viitor mai verde și mai sustenabil ptr. România”, a anunțat președinta CE în mesajul pe Twitter.

PE 30 mai, şeful Executivului Florin Cîţu a precizat că documentul oficial va fi evaluat de către CE pentru a fi trasată forma finală. Comisia va evalua planul României pe baza a 11 criterii.

CE a primit până acum 22 de planuri de redresare şi rezilienţă din partea următoarelor state: Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Irlanda, Spania, Franţa, Croaţia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda şi Suedia.

Cum se distribuie banii din PNRR

• Managementul apei - 1,4 mld euro
• Împădurire - 1,3 mld euro
• Managementul deseurilor 1,1, mld euro
• Transport sustenabil - 7,6 mld euro
• Energie - 1,6 mld euro
• Digitalizare - 2 mld euro
• Fondul local pentru tranzitie verde - 2,1 mld
• Spitale - 2,4 mld euro
• România educată. - 3,6 mld euro

Buget PNRR by Alexandru Badea on Scribd

Care sunt principalii piloni ai PNRR

PNRR are la bază 6 piloni principali: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Conform documentului, sistemul de pensii va fi reformat, refăcut și pus pe baze solide. În fiecare an sume tot mai mari sunt transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2,5 miliarde lei în 2019 - 12,4 miliarde lei în 2026. Reforma sistemului de pensii înseamnă soluții de redresare treptate, responsabile, astfel încât investițiile masive din PNRR în autostrăzi, în păduri noi plantate, în reducerea abandonului școlar și toate celelalte, astfel încât toate aceste investiții să nu fie apoi risipite în sisteme dezechilibrate.

Va fi introdus venitul minim de incluziune care va descuraja inactivitatea și va încuraja oamenii să își găsească un loc de muncă. Salarizarea în sistemul bugetar va cunoaște o transformare esențială, vom introduce un concurs de intrare în funcția publică pe bază meritocratică, așa cum este de exemplu la Comisia Europeană, astfel încât cei mai buni dintre noi să ajungă în serviciul public și statul român să fie un loc pentru care este o mândrie să muncești.

„Va fi adevărata revoluție în administrația publică. Vom reforma și vom depolitiza companiile de stat. Sunt esențiale și reformele în justiție, prin PNRR ne angajăm să revigorăm lupta anti-corupție și o mai bună gestionare a resurselor umane din sistem. Marile investiții din sistemul de transport, pe care le voi detalia în cele ce urmează, vor fi susținute și de reforma sistemului de taxare - taxare verde, un nou sistem de taxare a drumurilor și promovarea transportului cu zero emisii de carbon”, mai arată planul.

Documentul promite că în 2026 vor exista și 1.630 km noi rețele de apă construite și 2.470 rețele noi de canalizare. Tot pentru prima dată, va apărea cadastrul apelor.

„Prin PNRR combatem tăierile ilegale de păduri și toată masa lemnoasă va fi monitorizată digital, Romsilva va fi reformată și va munci pentru menținerea pădurilor României. Plantăm 45.000 de hectare de pădure, prin cel mai mare program național de acest fel. Vom avea perdele forestiere pe toate autostrăzile noi, 625 hectare, și refacem perdelele forestiere care existau în interbelic și au fost tăiate de comuniști. Mai refacem canalele din Delta Dunării și instaurăm noi arii protejate, inclusiv în orașe: creăm rețeaua ariilor protejate din orașe”, mai arată documentul.

Urmează a fi implementată și garanția pentru ambalaje, care va elimina plasticul care e peste tot pe lângă drumuri, prin păduri și prin râuri.

„Vom avea peste tot senzori de măsurare a calității aerului. Statul român nu a vrut până acum să măsoare calitatea aerului, crezând că noi, cetățenii, nu ne vom da seama. Am avut fonduri europene pentru aparatură de măsurare a poluării din aer și nu au fost folosite. Această ipocrizie încetează prin PNRR: vom umple România de aparatură de măsurare a aerului; astfel încât copiii noștri să poată să respire. Vom avea 553 de kituri de măsurare în timp real a poluării din aer. Și nu doar că vom ști care e calitatea aerului, dar prin PNRR Garda de Mediu va fi înzestrată cu aparatură de intervenție astfel încât legea și standardele de mediu să fie aplicate”, asigură autoritățile.

În 2026 vom vedea 434 de km noi la autostrăzile A7 și A8, și vor fi construite pe aceste tronsoane 52 de stații electrice, cu 264 de puncte de încărcare. În total prin PNRR (transport, energie, fondul UAT) vom exista câteva mii de stații de încărcare electrică. O altă promisiune este modernizarea a 311 km de cale ferată, și noi magistrale de metrou de 12,7 km, în București și Cluj Napoca.

Alte promisiuni sunt trenuri cu alimentare pe hidrogen, pe o linie care nu este electrificată. „Prin PNRR vom intra cu Hidroelectrica într-un proiect pan-european de dezvoltare a tehnologiei pe hidrogen, astfel ca să fim parte din revoluția acestei tehnologii pe care o declanșează Comisia Europeană”.

Prin componenta „Valul Renovării” România va avea 2.000 de clădiri publice, rezidențiale și de patrimoniu istoric renovate și 1.500 de blocuri renovate, precum și un registru național al clădirilor.

În 2026, toate instituțiile publice ar trebui să fie legate într-un cloud guvernamental, 30.000 de funcționari publici vor avea competențe digitale și 65 de instituții au securitate cibernetică sporită. Educația va fi digitalizată, iar bibliotecile nu mai decad, ci sunt transformate în hub-uri de învățare și dezvoltare pentru copii și adulți.

De asemenea, în România anului 2026 ANAFar trebui să fie o instituție eficientă, care aduce mai mulți bani la bugetul de stat fără a crește taxele, ci datorită conformării voluntare.

Alte prevederi sunt simplificarea procedurilor de înființare/de ieșire de pe piață a firmelor, de constituire și funcționare a punctelor de lucru, precum și reformarea licențelor/ autorizațiilor/ certificatelor privind afacerile din România). De asemenea, este alocată finanțării companiilor o sumă record: 2,2 miliarde de euro, prin instrumente financiare și diferite alte scheme de finanțare. În 2026, 3.000 de IMM-uri vor fi digitalizate cu fonduri din PNRR, 280 de firme sprijinite pentru listare la bursă.