"Putin încearcă să folosească iarna ca o armă de război". Şeful NATO dă asigurări că nu va opri ajutorul pentru Ucraina şi că ţara va fi reconstruită

Statele membre ale NATO furnizează un ajutor fără precedent Ucrainei şi vor continua să îi sprijine pe ucraineni prin distribuirea de elemente de apărare antiaeriană puternice şi pentru reconstruirea infrastructurii de gaz şi a celei electrice, a declarat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la sosirea la reuniunea miniştrilor de externe din NATO, găzduită de Palatul Parlamentului. "Aliaţii NATO furnizează ajutor fără precedent şi vor continua să facă asta, inclusiv pentru reconstruirea infrastructurii de gaz şi infrastructurii electrice. Vom continua să distribuim, de asemenea, elemente de apărare antiaeriană solide'', a spus Stoltenberg, relatează Agerpres.

• Formula 1, Marele Premiu de la Singapore. Lando Norris va pleca din pole position în cursa de duminică, de la ora 14:45

''Ceea ce am observat de la invazia brutală a preşedintelui Putin asupra Ucrainei este că el eşuează în acest plan. Răspunde cu şi mai multă brutalitate, atacând infrastructura de gaz, liniile electrice şi încercând să îi priveze pe ucraineni de utilităţi fundamentale: apă, electricitate, lumină şi încălzire.

De aceea trebuie să sprijinim Ucraina, pentru că ceea ce vedem în momentul de faţă este faptul că preşedintele Putin încearcă să folosească iarna ca o armă de război, lucru care provoacă o suferinţă extremă poporului ucrainean. Aliaţii NATO furnizează ajutor fără precedent şi vor continua să facă asta, inclusiv pentru reconstruirea infrastructurii de gaz şi infrastructurii electrice. Vom continua să distribuim, de asemenea, elemente de apărare antiaeriană solide'', a spus Stoltenberg.

El a precizat că NATO şi ţările sale membre au furnizat deja elemente esenţiale pentru a limita efectele atacurilor ruse asupra infrastructurii electrice şi de gaz din Ucraina.

''Nu uitaţi că ucrainenii reuşesc să distrugă nu în totalitate, dar o proporţie suficient de mare de rachete şi proiectile ce atacă infrastructura energetică şi cele care au reuşit să treacă de apărare au distrus infrastructura'', a adăugat înaltul oficial aliat.

NATO a adoptat deja decizii importante pentru consolidarea flancului său estic

Potrivit acestuia, NATO a adoptat deja decizii importante pentru consolidarea flancului său estic, inclusiv în România, dar şi în regiunea Mării Negre. ''După invazia Ucrainei de către Rusia, am dublat numărul de grupuri de luptă (de la 4 la 8), inclusiv cel de aici, din România, condus de către Franţa. Am crescut prezenţa noastră pe teren, avem o prezenţă sporită în aer, am avut un exerciţiu de apărare antiaeriană puternică în România, cu trupe spaniole, turceşti, avioane americane, de asemenea, dar şi cu avioane franceze, de pe portavionul Charles de Gaulle.

În momentul de faţă nu facem nimic altceva decât să ne sporim prezenţa militară şi, parţial, ne orientăm spre echipamente prepoziţionate, crescând astfel disponibilitatea forţelor noastre de a acţiona sau de a ne consolida prezenţa acolo unde este nevoie, cum e Marea Neagră'', a insistat secretarul general al NATO.

Reuniunea de la Bucureşti a miniştrilor de externe din statele NATO, găzduită marţi şi miercuri de Palatul Parlamentului, se va concentra pe acordarea în continuare a asistenţei militare pentru Ucraina, precum furnizarea de sisteme de apărare aeriană şi muniţii, dar discuţiile vor viza şi ajutorul non-letal acordat Kievului.

O parte a acestui ajutor (combustibili, echipamente medicale, echipament pentru iarnă) a fost livrată prin intermediul pachetului de asistenţă al NATO la care ţările aliate pot contribui şi pe care Jens Stoltenberg doreşte să îl vadă suplimentat.

Alături de şefii diplomaţiilor din cele 30 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice, secretarul general al NATO şi celelalte înalte oficialităţi politice şi militare ale Alianţei, la reuniunea de la Bucureşti vor participa miniştrii de externe ai Finlandei şi Suediei, în calitate de state invitate să adere la organizaţie.

La sesiunile deschise partenerilor din cadrul reuniunii vor participa miniştrii de externe din Republica Moldova (pentru prima oară la o astfel de reuniune), Ucraina, Georgia şi Bosnia.