Război Rusia - Ucraina, ziua 87 LIVE TEXT. Zelenski cere Occidentului lansatoare multiple de rachete şi spune că Ucraina a ''rupt coloana vertebrală'' a armatei ruse

Război Rusia - Ucraina, ziua 87. Asediul oţelăriei Azovstal din Mariupol a luat sfârşit. Ultimii apărători ucraineni ai uzinei au fost luaţi prizonieri de militarii ruşi, după ce au primit ordinul de a înceta rezistenţa. Cucerirea totală a oraşului Mariupol este prezentată, la Moscova, drept marea victorie pe care Rusia nu reuşise până acum să o obţină, în aproape trei luni de război. Dar oraşul este acum o ruină şi se estimează că peste 20.000 de localnici şi-au pierdut viaţa. Armata rusă continuă acţiunile ofensive în Donbass, fără rezultate majore, iar rachetele sale lovesc aproape la întâmplare oraşele şi satele Ucrainei. Între timp, evacuările din Herson rămân blocate, iar ruşii au anunţat interdicţii de acces în ţară pentru 963 de americani, inclusiv preşedintele SUA Joe Biden şi secretarul de stat Antony Blinken.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - prezent, aici

UPDATE 21:49. Zelenski cere Occidentului lansatoare multiple de rachete. Ucraina a ''rupt coloana vertebrală'' a armatei ruse

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut sâmbătă miniştrilor apărării din cele peste 40 de ţări care se vor reuni luni la o reuniune virtuală ''Ramstein 2'' o decizie pozitivă cu privire la furnizarea către armata ucraineană a unor lansatoare multiple de rachete (MLRS), relatează agenţia EFE,citat de Agerpres.

''Facem un apel la toate ţările să furnizeze sisteme MLRS, cu ajutorul cărora Ucraina ar putea prelua iniţiativa şi elibera teritoriul său'' ocupat de trupele ruse, a spus Zelenski la Kiev în timpul unei conferinţe de presă comune cu premierul portughez António Costa.

''Dacă unele ţări din Europa sau din lume se obişnuiesc cu ideea că Donbasul este un teritoriu ocupat de Rusia, aş dori să spun că nu este un obicei foarte bun. Este teritoriul nostru'', a adăugat preşedintele Zelenski.

Potrivit Politico.eu, Statele Unite - care deţin ori au exportat lansatoare multiple de rachete HIMARS şi M270A1, tipurile solicitate de Kiev şi echipate cu rachete care au o rază de acţiune de până la 500 de kilometri - sunt reticente să ofere Ucrainei astfel de arme pentru că armata ucraineană ar deveni astfel capabilă să efectueze bombardamente adânc în interiorul teritoriului rus.

Miniştrii apărării din circa 40 de state dispuse să ofere Ucrainei armament pentru a o susţine în războiul declanşat împotriva ei de Rusia au avut pe 26 aprilie o reuniune în Germania la baza americană de la Remstain pentru a dezbate modalităţile de sporire a acestui ajutor.

La acea reuniune miniştrii participanţi au fost de acord să desfăşoare periodic astfel de discuţii, următoarea fiind programată luni. Într-un interviu televizat tot sâmbătă, preşedintele Zelenski a spus că armata ucraineană a reuşit deja să provoace pierderi grele armatei ruse. Ucraina i-a ''rupt coloana vertebrală'' armatei ruse, care ''nu se va mai putea pune pe picioare în următorii câţiva ani'', a susţinut el, potrivit agenţiei DPA.

Aprecierea preşedintelui ucrainean vine după ce ultimii circa 2.400 de combatanţi ucraineni baricadaţi în combinatul Azovstal din oraşul Mariupol s-au predat trupelor ruse. Aceasta din urmă îşi continuă ofensiva în estul Ucrainei, dar cu progrese minore, iar în zona oraşului Harkov din nord-estul Ucrainei trupele ruse au fost împinse în retragere în urma unei contraofensive a armatei ucrainene.

Din punctul de vedere al Kievului, a mai spus Zelenski, o victorie a armatei ucrainene ar însemna împingerea armatei ruse pe aliniamentele anterioare lansării invaziei pe 24 februarie, admiţând însă că este un obiectiv greu de îndeplinit.

UPDATE 18:25.  Zelenski crede că orice alternativă la aderarea Ucrainei la UE este un compromis între Europa şi Rusia

Orice alternativă la aderarea Ucrainei la UE ar fi de fapt un ''compromis'' între UE şi Rusia, a declarat sâmbătă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, răspunzând astfel iniţiativei preşedintelui francez Emmanuel Macron de creare a unei ''comunităţi politice europene'', transmite AFP, citat de Agerpres.

''Nu avem nevoie de alternative la candidatura Ucrainei la UE, nu avem nevoie de astfel de compromisuri'', a spus Zelenski la Kiev în timpul unei conferinţe de presă comune cu premierul portughez Antonio Costa.

''Pentru că, credeţi-mă, nu ar fi vorba despre compromisuri cu Ucraina în Europa, ci despre un alt compromis între Europa şi Rusia. Sunt absolut sigur. Este vorba despre influenţa şi presiunea politică şi diplomatică a oficialilor şi lobiştilor ruşi asupra deciziei unei ţări europene de a susţine sau nu Ucraina'', consideră preşedintele ucrainean.

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat în intervenţia sa din 9 mai cu ocazia Zilei Europei că Ucraina, ţară atacată de Rusia, este deja ''membră cu inima a Uniunii noastre'', dar a atras atenţia că procesul de aderare la UE ''durează mai mulţi ani, în realitate mai multe decenii''.

Prin urmare, preşedintele francez a propus ca în paralel cu acest proces de aderare să fie creată o ''organizaţie europeană nouă'', din care să facă parte statele candidate pentru aderarea la UE, respectiv Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, precum şi alte state care împărtăşesc valorile democratice, precum Marea Britanie. ''Nu ne puteţi ţine la distanţă!'', i-a replicat atunci preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Propunerea lui Macron va fi dezbătută la summitul european din 23-24 iunie, dar a fost deja criticată de unii lideri europeni, printre care şi preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, care vede în această iniţiativă expresia lipsei de voinţă pentru o integrare rapidă a Ucrainei în UE. Iniţiativa lui Macron a fost dezaprobată şi de Marea Britanie.

În schimb, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a efectuat joi o vizită oficială în Franţa, a salutat acolo iniţiativa omologului său francez Emmanuel Macron de creare a unei comunităţi politice europene, care în opinia ei ar permite Republicii Moldova să-şi ''accelereze'' aderarea la UE, asigurând totodată că Chişinăul nu va căuta vreo ''scurtătură'' în acest proces de aderare.

În aceeaşi zi, cancelarul german Olaf Scholz declarase că nu este favorabil unei ''scurtături'' în procesul aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, despre care a atras atenţia că ''nu este o chestiune de câteva luni sau de câţiva ani''.

UPDATE 16:00. Rusia interzice accesul lui Joe Biden în ţară

Rusia a decis interdicţii de acces în ţară pentru 963 de americani, între care se află şi preşedintele Joe Biden, informează Reuters. Pe listă se află şi secretarul de stat Antony Blinken, dar şi şeful CIA, William Burns. Luna trecută, Ministerul rus de Externe a anunţat interdicţii pentru britanicii Boris Johnson, Liz Truss şi Ben Wallace, dar şi pentru alţi oficiali.

UPDATE 14:40 Evacuările din Herson, în continuare blocate

Evacuările din Herson sunt în continuare blocate, spun autoritățile ucrainene, care avertizează asupra adâncirii crizei umanitare.

Forțele rusești continuă să împiedice oamenii să plece din regiunea Herson în teritoriul controlat de Ucraina, a declarat, sâmbătă, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, acuzând Rusia de „tactici de teroare".

Satele sunt în pragul unei crize umanitare, a anunțat, tot sâmbătă, biroul de presă al președintelui Volodimir Zelenski, potrivit CNN. Herson a fost ocupat încă de la începutul războiului, iar rușii au permis ucrainenilor să plece doar înspre Crimeea, regiunea pe care Rusia a anexat-o în urmă cu opt ani.

Ucrainenii din regiune au pentru jurnaliștii CNN despre lipsa critică a medicamentelor și despre violențele rușilor. Convoaiele de mașini care încearcă să părăsească zona au fost blocate zile în șir și uneori s-a tras asupra lor.

Adjunctul șefului consiliului regional din Herson, Iurii Sobolevskyi, a declarat sâmbătă că „incompetența organizatorică și acțiunile criminale ale ocupanților ruși ... conduc regiunea Herson într-o criză umanitară și mai profundă".

El a mai spus că autoritățile locale din Ucraina refuză „să colaboreze cu ocupanții", ceea ce produce un vid de conducere. Rușii care încearcă să guverneze teritoriile ocupate „nu știu cum să rezolve problemele comunităților, iar interesele lor se limitează la „colectarea taxelor" și la „redistribuirea proprietăților și a altor bunuri", a acuzat Sobolevskyi.

UPDATE 13:40. Rușii susțin că au distrus cu rachete Kalibr "un important transport de arme" din SUA și Europa

Ministerul Apărării rus a declarat sâmbătă că forţele sale au distrus un important transport de arme furnizate de Occident în nord-vestul Ucrainei, informează France Presse.

"Rachetele Kalibr de înaltă precizie cu rază lungă de acţiune, lansate de pe mare, au distrus un important transport de arme şi echipamente militare furnizate de Statele Unite şi ţări europene, în apropierea gării Malin din regiunea Jîtomîr", a precizat ministerul, potrivit AGERPRES.

UPDATE 12:15. Cel puțin șase morți, după bombardamentele asupra orașului Severodonețk

Cel puțin șase persoane au murit în timpul atacurilor rusești asupra orașului ucrainean Severodonețk, anunță un oficial regional din Luhansk, potrivit CNN. Printre morți se numără două persoane care se adăposteau în subsolul unei școli, a explicat Serhiy Hayday, adăugând că alte trei persoane au fost rănite atunci când rușii au tras asupra clădirii. „Două persoane au murit pe loc, alte trei au fost spitalizate. Două persoane ucise și una rănită, sunt membri ai aceleiași familii", a anunțat Hayday pe Telegram. Locuitorii din Severodonetsk se ascundeau în școală de la începutul războiului, potrivit lui Hayday.

Două femei au fost ucise de bombardamentele rusești în Lysychansk și Privillia, iar un bărbat și o femeie au murit în apropierea casei lor din Severodonetsk, a precizat el. Rușii „și-au aruncat toate forțele și eforturile în asaltul asupra Severodonețkului și în tăierea rutei Lysychansk-Bakhmut, astfel încât nu putem evacua oameni, nu putem livra ajutorul umanitar și nici nu putem livra provizii sau muniții apărătorilor noștri", a adăugat oficialul.

Luhansk este una dintre cele două regiuni ale Ucrainei care este controlată parțial de separatiștii susținuți de Rusia din 2014, alături de Donețk. Cea mai recentă fază a invaziei rusești include încercări de a prelua controlul total al regiunilor.

„Lupte au loc în prezent la periferia orașului Severodonețk", a spus Hayday, afirmând că forțele ucrainene au respins 11 atacuri inamice. El a precizat că apărătorii ucraineni au distrus tancuri, sisteme de artilerie și vehicule de luptă rusești în timpul luptelor și au doborât două drone rusești.

Un turn de răcire de la o uzină din Severodonetsk a luat foc în timpul unui atac rusesc, a mai spus Hayday, dar incendiul a fost stins și nu s-a extins.El a explicat că aproximativ 1.000 de persoane se află în adăposturile antiatomice ale uzinei și a precizat că autoritățile au încercat să le ofere acestor persoane tot ce este necesar: generatoare, apă și medicamente.

„Mulțumesc lui Dumnezeu, nu sunt multe substanțe chimice acolo, deoarece Azot nu funcționa la capacitate maximă, așa cum se întâmpla în perioada sovietică. Dar oricum există resturi de substanțe chimice, care sunt periculoase și foarte explozive", a avertizat el, potrivit MEDIAFAX.

UPDATE 10:05. Rusia a oprit livrarea de gaz către Finlanda

Compania rusă Gazprom a oprit exporturile de gaze către țara vecină, Finlanda, în urma escaladării disputei privind plata în ruble. Aceasta a fost impusă de ruși ca urmare a sancțiunilor impuse Rusiei de comunitatea internațională din cauza războiului din Ucraina.

Importurile prin punctul de intrare Imatra au fost oprite, a anunțat Gasgrid Finlanda într-o declarație, potrivit MEDIAFAX.

Gazprom a cerut țărilor europene să plătească în ruble pentru livrările de gaze, din cauza sancțiunilor impuse Kremlinului, dar Finlanda a refuzat.

De asemenea, Finlanda a anunțat că dorește să renunțe la neutralitate și să intre în NATO.

UPDATE 08:55. Ucraina nu va alimenta Rusia cu energia produsă de centrala nucleară din Zaporojie

Ucraina nu este de acord ca Rusia să conecteze centrala nucleară Zaporojie la reţeaua de electricitate rusească. Militarii ruși au ocupat uriaşa centrală ucraineană încă din prima lună de conflict. La Zaporojie ste cea mai mare centrală nucleară din Europa.

Cea mai mare centrală nucleară din Europa, Zaporojie, se află sub controlul ruşilor din 12 martie. Rusia intenţionează să conecteze gigantica centrală nucleară ucraineană la reţeaua de electricitate rusească.

Cu toate acestea, oficialii ucraineni au afirmat că ar putea dura ani pentru ca centrala să fie legată de Rusia, relatează BBC.

„Uzina funcţionează doar în reţeaua energetică a Ucrainei. Acum centrala funcţionează la un nivel minim, dar Kievul rămâne la conducere, toate liniile electrice sunt controlate de Ucraina. Declaraţia Rusiei este o iluzie. Vor dura ani până când se vor conecta şi vor redirecţiona energia produsă de centrală", a declarat purtătorul de cuvânt al agenţiei nucleare de stat a Ucrainei Energoatom, Leonid Oliynyk.

Pe 3 martie, trupele ruse au bombardat centrala Zaporojie, iar mai târziu au preluat controlul asupra acesteia. Clădirile din jurul unuia dintre reactoarele sale au fost avariate, potrivit Energoatom.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a declarat că nivelul radiaţiilor şi siguranţa reactoarelor nu au fost afectate. Liderii lumii au condamnat Moscova pentru atac, iar preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski a acuzat Rusia de „teroare nucleară”.

S-a terminat asediul de la oțelăria Azovstal. Militarii ucraineni nu mai continuă lupta

Toţi militarii ucraineni baricadaţi în adăposturile subterane de la Azovstal au ieşit la lumină, au fost dezarmaţi şi luaţi prizonieri. În Rusia se susţine că s-au predat, dar comandamentul ucrainean afirmă că au primit ordin să înceteze lupta după ce şi-au îndeplinit misiunea. Mai exact, au ţinut în loc mai multe unităţi ruseşti care, altfel, ar fi fost trimise pe alte fronturi.

Unul din comandanţii deveniţi simbolul rezistenţei, şi consideraţi eroi în Ucraina, a dat un scurt interviu pentru reporterii ruşi. Dar, chiar şi în prizonierat, el a refuzat să confirme acuzaţiile propagandei ruse, potrivit căreia militarii ucraineni s-ar afla sub comanda unor ofiţeri occidentali.

Continuă ofensiva Armatei Ruse în Donbas

Forţele ruse continuă ofensiva în Donbas, mai ales în zona oraşului Severodoneţk, aproape încercuit. Aici, cel puţin 12 persoane şi-au pierdut viaţa în urma bombardamentelor. Trei din ele au murit într-o şcoală unde erau adăpostiţi peste 200 de oameni, în majoritate copii.

Atacurile rachetelor continuă şi în alte părţi ale ţării. Odesa a fost din nou lovită iar două nave ruseşti din Marea Neagră ar fi gata să lanseze, în orice moment, rachete de croazieră. Şi lângă Harkov, un centru cultural abia renovat a fost distrus de o rachetă. Şapte oameni au fost răniţi, inclusiv un copil de 11 ani.

Rusia încearcă să se răzbune şi pe aliaţii occidentali ai Ucrainei

De astăzi, Gazprom a sistat livrările de gaz către Finlanda, sub pretextul că aceasta refuză să le plătească în ruble. De fapt, Finlanda este pedepsită pentru cererea de aderare la NATO. Dar sancţiunea este mai mult simbolică deoarece gazul asigură doar şase la sută din consumul de energie al Finlandei.