Români făcuţi sclavi în Ungaria. Zeci de copii şi adulţi erau bătuţi, înfometaţi, ţinuţi în barăci sau beciuri şi obligaţi să muncească până la epuizare

Zeci de tineri români, care proveneau din medii defavorizate, în special din centre de plasament, au fost transformaţi în sclavi, în Ungaria. Erau înfometați, folosiți la muncă până la epuizare, fără acces la bani sau servicii medicale și cazați în barăci din scândură sau în beciul unei locuințe. Grupul infracțional era format tot din români care le promiteau victimelor locuri de muncă în afara țării, salarii de 80.000 - 100.000 de forinți lunar, cazare și masă şi program de muncă de 8 ore pe zi, 5 sau 6 zile pe săptămână.

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

Mai multe persoane din România, printre care tineri proveniți din centre de plasament, au fost exploatate prin muncă în Ungaria. Acestea erau obligate să lucreze chiar și 24 de ore pe zi și erau cazate într-o baracă de scândură sau în beciul unei locuințe.

Potrivit IPJ Covasna, polițiștii și procurorii DIICOT au făcut trei percheziții domiciliare, în localitățile Ozun și Chilieni, din județul Covasna, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și trafic de minori.

Redăm mai jos, integral, comunicatul DIICOT:

La data de 12 noiembrie 2024, polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Covasna, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Covasna, au efectuat trei percheziții domiciliare, în localitățile Ozun și Chilieni, din județul Covasna, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și trafic de minori.

Din cercetările efectuate a reieșit că, începând cu anul 2013, șase persoane (cinci bărbați și o femeie), aflate în legătură de rudenie, ar fi constituit un grup infracțional organizat, în scopul obținerii de beneficii materiale din exploatarea prin muncă, pe teritoriul Ungariei, a mai multor victime, majore și minore. Membrii grupării de criminalitate organizată ar fi recrutat persoane vulnerabile, cu situații financiare dificile și fără relații de familie stabile, pentru a evita astfel riscul de a fi căutate de rude. Astfel, victimele predilecte ale persoanelor în cauză ar fi fost cele provenite din centrele de plasament, care prin promisiuni false, respectiv salariu de 80.000 - 100.000 de forinți lunar, cazare și masă, program de muncă de 8 ore pe zi, 5 sau 6 zile pe săptămână, în cadrul unei întreprinderi din Ungaria, ar fi fost ușor de convins și exploatat.

Persoanele vătămate ar fi fost transportate în Ungaria de doi dintre cei cercetați în cauză (soți), care după sosirea la destinație, sub pretextul realizării formalităților de angajare, le-ar fi deposedat de documentele de identitate, în scopul de a le limita libertatea de mișcare. Ulterior, acestea ar fi fost cazate, fie într-un imobil impropriu, alături de alte 20 - 25 de persoane, într-o baracă de scândură, fără mobilier, sau în beciul unei locuinței, de unde ar fi fost transportate la o fabrică de prelucrare a deșeurilor menajere, situată într-o altă localitate și obligate să muncească. Persoanelor vătămate li s-ar fi impus, inclusiv prin acte de violență, un program de lucru la limita suportabilității fizice și psihice, respectiv între 12, 18 ore și chiar 24 de ore, 7 zile pe săptămână și un regim de viață inuman, constând în supravegherea permanentă în timpul muncii, lipsa hranei și a unor condiții minime de locuit, refuzarea asistenței medicale și obligarea la prestarea altor munci gospodărești după programul de lucru. Sumele de bani rezultate din activitatea infracțională ar fi fost însușite aproape integral de către membrii grupului infracțional organizat.

Având în vedere că recrutarea victimelor și transportul acestora s-ar fi realizat, atât pe teritoriul României, cât și pe cel al Republicii Ungare, la finele lunii noiembrie 2023, în scopul documentării și probării întregii activități infracționale, a fost încheiat, sub egida Eurojust, Acordul de echipă comună de anchetă între D.I.I.C.O.T. și Parchetul General Budapesta, ancheta din Ungaria fiind condusă de Biroul Național de Investigații, Departamentul de Criminalitate Transnațională, Unitatea de Combatere a Traficului de Persoane, sub aspectul comiterii infracțiunilor de trafic de ființe umane și muncă forțată. Concomitent cu acțiunea desfășurată în județul Covasna, au fost puse în aplicare 5 mandate de percheziție, pe teritoriul Ungariei, activități la care au participat și polițiști din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Covasna. În urma acțiunilor derulate în cele două țări, au fost descoperiți și ridicați 49.150.000 de forinți, 5.990 de euro, aproximativ 350 de grame de bijuterii, două autoturisme, înscrisuri, două pistoale, precum și alte mijloace de probă. De asemenea, în cursul perchezițiilor efectuate în Ungaria, au fost identificate peste 20 de persoane, posibil victime ale traficului de persoane. La data de 12 noiembrie 2024, autoritățile judiciare maghiare au dispus reținerea a 7 membri ai grupării de criminalitate organizată.

Activitățile de urmărire penală au fost realizate cu sprijinul polițiștilor Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Brașov, Inspectoratului de Poliție Județean Covasna și jandarmilor Inspectoratului de Jandarmi Județean Covasna. Precizăm faptul că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale, prevăzute de Codul de Procedură Penală precum și de prezumția de nevinovăție.