"S-a auzit aşa de aproape că am zis ori pe noi pică, ori în partea cealaltă". Drona care a căzut în Tulcea, surprinsă în imagini în timp ce încă ardea

O nouă dronă folosită de ruşi în atacurile asupra Ucrainei a căzut pe teritoriul României, aproape de malul drept al Braţului Chilia. Şi este cea mai periculoasă de până acum. De data aceasta nu au mai fost resturi, ci o dronă kamikaze întreagă, care a detonat la impact. Dacă ar fi lovit o zonă locuită, focosul cu 50 de kilograme de exploziv ar fi făcut prăpăd. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Drona a căzut la 3 kilometri vest de Plauru, lângă Dunăre. Aparatul de zbor fără pilot a fost fotografiat încă arzând de localnici.

Andreea Filip, reporter Observator: Zeci de anchetataori şi experţi pirotehnişti ridică acum rămăşiţele dronei. Este pentru prima dată când o astfel de dronă care cade pe teritoriul României are exploziv, deci putem spune că e o dronă kamikaze. Nu mai vorbim despre fragmente de dronă ci despre una întreagă, care a creat crater imens, uriaş la impactul cu solul. Are patru metri diametru. Daţi drumul. Şi un metru şi jumătate adâncime.

Drona care s-a prăbușit în Tulcea era Shahed

Constantin Spînu, purtător de cuvânt MApN: În jurul orei 5:00, echipele din teren au raportat descoperirea unui crater de dronă cu posibilă explozie la impact.

Aparatul de zbor fără pilot ar fi de tip Geran 2, o copie fidelă realizată de ruşi după modelul iranian Shahed 136. A fost folosită, cel mai probabil, la atacurile de noaptea trecută asupra portului ucrainean Ismail. Drona de 3,5 metri lungime şi 200 de kilograme are un focos de 50 de kilograme de exploziv. Poate lansa rachete, dar este proiectată şi să-şi distrugă ţinta zburând direct în ea. Impactul declanşează explozia. Dacă ar fi nimerit într-o zonă locuită, consecinţele ar fi fost catastrofale.

Localnici: S-a auzit aşa de aproape că am zis - ori pe noi pică, adică ori aici, ori în partea cealaltă.

- Acum au sărit peştii în toate direcţiile. S-a auzit în apă după bubuitura asta, s-a auzit în apă, am zis: gata, nu mai prindem nimic.

Virgil Bălăceanu, general în rezervă: Drona are până la 50 de kilograme de explozibil, destul de mult. Armata a dislocat de mai mult timp mijloace în zonă. Inclusiv mijloace radar mobile, mijloace antiaeriene de combatere a dronelor. Trebuie acestea să treacă în dispozitiv şi să fie în măsură să combată dronele în derivă.

Atacurile asupra porturilor dunărene ale Ucrainei au fost detectate de armată la ora 23 şi 20 de minute. Imediat a fost anunţat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care alarmează populaţia prin Ro-Alert. Pentru oamenii din Plauru, însă, această măsură este inutilă. Deşi armata le-a construit adăposturi din beton, în zonă nu există semnal GSM, aşa că nu au cum să primească mesaje.

Tudor Cernegă, primar Ceatalchioi: Am făcut atâtea demersuri, inclusiv Guvern, Preşedinţie. Mass-media internă, internaţională. Deocamdată degeaba avem adăposturi, dacă oamenii nu pot fi avertizaţi în timpul necesar.

Drona recuperată acum este a patra care se prăbuşeşte pe teritoriul României. Alte două au fost recuperate tot de lângă Plauru, iar una de lângă localitatea tulceană Nufăru, la 17 kilometri de graniţă. Ministrul Apărării recunoaşte că sunt aproape imposibil de detectat. Zboară prea jos, iar construcţiile acţionează ca un ecran între aparatele de zbor şi radare.

Angel Tîlvăr, ministrul Apărării: Aceste limitări tehnice sunt specifice oricărui sistem radar, oricât de performant ar fi acesta. Impactul acestor drone nu s-a soldat cu pierderi de vieţi omeneşti sau cu pagube materiale, spuneam că impactul a fost fără explozii.

Situaţia a fost discutată şi în Consiliul Suprem de Apărare a Țării. La întâlnirea de la Cotroceni, Ministerul Apărării Naționale a venit cu măsuri pentru creșterea capacității de supraveghere aeriană, detecție și intervenție, în regiunile din proximitatea obiectivelor ucrainene vizate de atacurile ruse.