Şoseaua din lanul cu porumb: Cum au transformat primarii din Transilvania drumurile agricole în centuri ocolitoare pentru evitarea traficului

Sătui să aştepte după promisiunile de la Guvern pentru şosele de centură, mai mulţi primari din Transilvania au rezolvat singuri problema. Au asfaltat, cu bani europeni, drumurile agricole din comune, pe unde mergeau tractoarele şi combinele. Au făcut din ele variante- pe care şoferii le folosesc să ocolească localităţile aglomerate. 

• Program Noaptea Muzeelor 2024, sâmbătă 18 mai. Până la ce oră pot fi vizitate expoziţiile din Bucureşti şi ţară

Cuzdrioara, comună din judeţul Cluj cu o suprafaţă de peste 23 de kilometri pătraţi, are un singur drum de legătură cu oraşul cel mai apropiat - Dej. S-a extins mult, iar traficul este aproape mereu un coşmar. 

Şi pentru că planul unei centuri ocolitoare este tot mai îndepărtat, primarul localităţii a modernizat drumurile agricole cu fonduri europene. 

Drumurile agricole, modernizate cu fonduri europene

Casian Rus, primarul comunei Cuzdrioara: Iniţial, scopul a fost ca şi drumuri de exploataţie agricolă, dar legându-le de intravilan au devenit o centură a comunei şi mai nou sunt folosite şi de cetăţenii care tranzitează Cuzdrioara spre Dej, pentru că traficul e foarte mare pe DN.

10 kilometri de drum agricol au fost modernizaţi astfel.

Alex Prunean, reporter Observator: Drumul agricol are o lăţime de doar 3 metri, la care i se adaugă un acostament de încă un metru şi din loc în loc o staţie de intersectare, sau un refugiu, în cazul în care vin maşini din ambele părţi. Nici nu trebuie mai mult pentru şoferii autoturismelor care, dacă aleg variata drumului naţional, stau uneori zeci de minute în coloană aici la intrarea in Dej. 

Există, totuşi, un inconvenient. În oraşul vecin, Dej, drumurile agricole nu sunt asfaltate, aşa că rămân doi kilometri de condus ...pe câmp. 

Şi la Floreşti, cea mai mare comună a ţării, tot un drum agricol ajută mii de şoferi să ajungă zilnic la Cluj-Napoca. Cei 9 kilometri de drum de pământ au fost asfaltaţi tot cu bani europeni şi tot ca alterantivă la şoseaua naţională.

Reporter-şoferi: Îl folosiţi?

-Sigur că da, zilnic.

-Şi cum e? E util?

-E foarte util.

-Cum ar fi fără el?

-Dezastru. 

Ăsta a scăpat Floreştiul cam 70% de trafic. 

Şofer-reporter: Ajută foare mult. E foarte aglomerat şi e singura vaiantă pe care poţi veni pe aici să ocoleşti.

- În rest, dacă nu era, pe unde? Doar pe DN?

- Da, e foarte nasol că sunt inundaţii, drumurile nu sunt făcute, canalizările. 

Alex Prunean, reporter Observator:  Suntem în 2023 şi masterplanul de transport se transformă tot mai greu dintr-o hârtie în fapte. Din cei 86.000 kilometri de drumuri, nici jumătate nu au asfalt, iar 40% din cele care au, sunt cu termenul de folosinţă depăşit, adică, au gropi şi denivelări. Iar borna de 1000 km de autostrata o vom atinge abia săptămâna viitoare.