Statul român bun de plată, după ce o tânără abuzată într-un centru de plasament din Braşov şi-a căutat dreptatea la CEDO

Statul român plăteşte din nou pentru modul în care sunt anchetate abuzurile sexuale asupra minorilor. De data aceasta - 12.500 de euro unei minore din Braşov, pe care autorităţile judiciare au privat-o de o anchetă corectă. Decizia a fost pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului după ce singurul parchet din țară specializat în infracțiuni sexuale cu minori nu a reușit să cerceteze efectiv cazul unui copil abuzat într-un centru de plasament.

 

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

În ianuarie 2019, tatăl unei fete de 13 ani, dintr-un centru de plasament din județul Brașov, reclamă abuzuri sexuale săvârșite asupra fetei încă din vara anului precedent. Presupusul autor al abuzurilor este un fost rezident al centrului, cu șapte ani mai în vârstă ca fata. Dosarul ajunge la Parchetul de pe lângă Tribunalul de Minori și Familie Brașov, iar fata și presupusul abuzator sunt audiați. 

Şi-a căutat dreptatea la CEDO

Claudiu Loghin - reporter Observator: Parchetul de pe lângă Tribunalul de Minori și Familie Brașov a clasat, pe 14 mai 2019, acest dosar, citez, întrucât există un dubiu că a fost comisă această infracțiune. Reprezentanții acestei unități de parchet au refuzat să facă orice comentariu legat de dosarul pentru care România a fost din nou condamnată la CEDO. 

În februarie 2020, tatăl, împreună cu fata lui îşi caută dreptatea la CEDO. Curtea condamnă România la plata sumei de 12.500 de euro către minoră, pentru lipsa unor proceduri penale eficiente, într-un presupus caz de abuz sexual asupra minorului. 

Motivația CEDO

CONȚINUT:

- greșeală în ceea ce privește vârstă reclamantei - un element esențial al investigației;

- concluzii bazate exclusiv pe declarațiile suspectului;

- niciuna din examinările psihologice din dosar nu a evaluat capacitatea fetei de a-și exprima consimțământul valabil asupra unui act sexual;

- prezența stereotipurilor că victima minoră a provocat omul mai în vârstă să întrețină raporturi sexuale cu ea;

- nici angajatul Protecției Copilului și nici avocatul din oficiu nu au făcut cereri, în anchetă și au omis să atace decizia procurorului, în dosar. 

Julieta Gârbacea, director Protecția Copilului Brașov: Fata a primit ajutor din partea instituției noastre, de consiliere, terapie de specialitate, dar a depășit momentul și totuși, să fim... este vorba de un presupus abuz.

Nu e primul caz în care România plătește pentru că parchetele nu sunt în stare să facă dreptate în cazurile minorilor abuzaţi sexual. În 2016, România a fost condamnată la CEDO de două ori și a întrat în atenția Comisiei Europene. S-a întâmplat după ce instanțele de judecată au considerat că două minore, de 11 și 14 ani ar fi consimțit să întrețină relații sexuale cu agresorii lor.

Marian Trușcă, procuror: Practic, singurele probe directe pe care le putem obține sunt cele care pot rezulta din declarațiile copilului și din declarațiile agresorului sau agresorilor. Infracțiunile din spectrul abuzului sexual asupra minorului nu seamănă cu nimic, ele necesită specializare și o abordare cât se poate de specială. 

Fata are acum 18 ani și se pregătește să părăsească centrul de plasament. Rămâne însă unul din copiii pe care România nu i-a putut primi la masa dreptății.