Un proiect îndrăzneţ aduce înapoi "acasă" o specie de stridii dispărută din Marea Neagră de 100 de ani. Cum se face aclimatizarea lor

O specie de stridie care a disparut din Marea Neagra acum 100 de ani ar putea reveni acasă. Biologi din mai multe ţări supraveghează experimentul de aclimatizare care a început cu scoici aduse din Marea Nordului. Stridiile care ajută la filtrarea şi curăţarea apelor par să se acomodeze bine. 

• Premiera noului sezon Chefi la cuțite din 17 Noiembrie, Duminică 20:00, Luni, Marți și Miercuri 20:30 pe Antena 1 și AntenaPLAY
• Ce măsuri dure ar putea lua Guvernul, după ce Bruxelles a avertizat că economia nu arată bine, iar deficitul se adâncește dramatic

2.000 de stridii au fost aduse din Suedia pentru a repopula Marea Neagră. Biologi din Norvegia, Spania, Italia și Olanda supraveghează de la distanţă experimentul.

Stridii de Marea Neagră

"Am încercat să aclimatizăm aceste stridii la salinitatea din Marea Neagră, o salinitate total diferită de salinitatea din zona de unde au fost ele aduse, din Marea Nordului. Le-am hrănit cu nişte culturi de alge crescute de noi în laborator. Aşa ar trebui să ajungă la maturitate. Indivizii tineri au avut o rată de supravieţuire mult mai mare decât indivizii maturi", arată Adrian Filimon, cercetător.

20 de cuști pline cu stridii au fost puse în Marea Neagră în apropiere de plajele din Constanţa. "Este excelent că avem o grijă a lor pentru ecosistemul marim şi practic această scoică, e vorba de stridia europeană, este renaturată prin eforturile lor este renaturată în Marea Neagră în care aproape a dispărut", spune Adrian Bîlbă, doctor de știință.

"Este de foarte bun augur, un proiect îndrăzneț. Fauna Mării Negre a suferit de-a lungul timpului, mai ales în ultimul secol o serie întreagă de pierderi", a precizat Răzvan Popescu, biolog marin.

Cercetătorii fac experimente şi cu iarba de mare

Ca să ajute ecosistemul, cercetătorii fac experimente şi cu iarba de mare, şi aceasta pe cale de dispariţie.

"Este o plantă subacvatică. Are și  flori, semințe, fructe, fixează substratul, absoarbe dioxidul de carbon. Este habitat pentru numeroase organisme marine inclusiv pești comerciali", a explicat Oana Alina Marin, cercetător Institutul Grigore Antipa.

Refacerea ecosistemelor acvatice este declarată prioritate la nivelul Uniunii Europene şi are un buget de peste 7.000.000.000 de euro pentru combaterea poluării şi însănătoşirea habitatelor.