Video Primele ferme de scoici din România. Investitorii se bat în oferte pentru a închiria cele 28 de perimetre. Cele mai vânate zone

Românii consumă 150.000 de tone de peşte în fiecare an. Doar 10% este din apele româneşti, restul - din import. În primăvara acestui an, Observator a arătat cum unii pescari colectează moluşte din bazinele portuare: zone interzise prin lege din cauza potenţialului foarte mare de contaminare. Am recoltat şi noi midii din acelaşi loc şi le-am dus la analize. Rezultatele au arătat, atunci, valori uriaşe de hidrocarburi şi metale grele în scoicile pescuite din bazinele portuare. Un adevărat pericol pentru sănătate.

România va avea ferme de scoici

România are 275 de kilometri de coastă şi nici urmă de acvacultură în Marea Neagră. Paradoxal, până acum nu a existat cadru legal care să permită concesionarea luciului de apă. În urma anchetei Observator, avem lege. Iar zilele acestea, investitorii depun ofertele pentru închirierea perimetrelor.

Vezi și

Matei Datcu a aşteptat ani de zile unda verde pentru ferma de scoici. Ştie exact unde va creşte cele mai bune moluşte pentru turiştii lui. "Noi am şi demarat de ceva vreme acest proiect. Am cumpărat tot ce trebuie şi bărcile şi utilajele. Sunt destul de pregătit. Ai nevoie de ambarcaţiuni, de frânghii, de greutăţi, de multe lucruri", spune Matei Datcu, investitor.

Sunt 28 de perimetre alese pentru acvacultură. De la Gura Portiţei, până la Mangalia, cele mai vânate zone sunt în sudul litoralului. Potrivit datelor specialiştilor de la Institutul Naţional de Cercetare Marină - Agigea, Saturn, Olimp, Neptun sau Vama Veche sunt zonele ideale pentru astfel investiţii. Iar ofertele pentru fermele de scoici curg. 

"Instalaţiile pentru acestea sunt de asemenea mai simple decât pentru peşti, decât din acvacultura cu peşti. Eu văd la Marea Neagră nişte zone de acvacultură de mare cultură pentru bivalve. Bivalvele sunt scoicile şi sunt două specii de interes", spune Adrian Bîlbă, investitor.

Midiile şi stridiile ajung la maturitate în 2 ani

Mai exact, midiile şi stridiile. Delicatese pe care românii le caută în meniurile cherhanalelor din ce în ce mai des. Ambele specii ajung la maturitate în aproximativ doi ani. "Stridia japoneză este un produs cu o valoare economică ridicată, se găseşte în magazine pornind de la 5-6 lei individul, deci o valoare ridicată", explică Victor Niţă, cercetător INCDM.

În restaurante, o porţie de stridii proaspete se vinde cu câteva sute de lei. Dar cultivarea moluştelor nu se poate face oricum. Specialiştii români au studiat de ani de zile şi, pentru acest proiect, cercetătorii s-au documentat în Italia.

"În zonele de mică adâncime e recomandată creşterea de moluşte, stridii şi midii. În zone de adâncimi mai mari, 20-25 m, recomandăm acvacultura peştilor: pe primul loc păstrăvul. Păstrăvul curcubeu este tolerant faţă de apa Mării Negre", a precizat Victor Niţă, cercetător INCDM. Mai exact, păstrăvul somonat, aşa cum este cunoscut în menu-uri. Un investitor a depus deja o ofertă pentru un perimetru de apă din Mangalia. 

Elementul lipsă: infrastructura

Avem specialişti. Avem investitori. Avem legislaţie. Ne lipseşte, însă, ceva extrem de important: infrastructura. "Legea permite multe, dar trebuie să avem şi condiţii. Noi cerem condiţii de ani de zile", susţine un pescar.

"În primul rând, nu avem nişte zone în care pescarii să stea cu bărcile. Nu avem infrastructură, adică nişte construcţii care să deservească această activitate de pescuit şi acvacultură", a declarat Sorin Mănăilă, preşedinte Federaţia RomFish.

"Numai barca mea are 12 metri şi lăţime de vreo patru metri. Adică nu pot chiar să o ţin oriunde. Acum, o ţin într-un port turistic, unde plătesc o taxă destul de mare, na, că aşa e la privat", adaugă Matei Datcu, investitor.

Plajele turistice şi pescăreşti, delimitate

Mai trebuie delimitate şi plajele turistice de cele pescăreşti. "Nu îmi imaginez o situaţie în care, din largul Mării Negre, se întorc pescarii de la aceste ferme piscicole, după care trebuie să meargă printre şezlonguri să îşi ducă marfa la punctele de procesare", spune Mircea Fechet, ministrul Mediului.

Infrastructura de la mal va fi exclusiv pe plajele pescărești, cele care nu sunt turistice. Pentru un ponton de mici dimensiuni este nevoie de un minimum de 25 de metri pătrați de nisip și de o lungime de câteva zeci de metri de apă, până la o adâncime sigură pentru bărci. Pe mal, mai trebuie amplasate spații corespunzătoare pentru descărcare și bazine frigorifice, pentru ca pescarii să-și depoziteze marfa până o transportă la centrele de colectare. Iar dacă în zonă nu există un drum pentru mașini, reprezentanții Apelor Române au promis că-l vor face - pe banii statului.

"Odată cu punerea la dispoziţie, investitorul va întreprinde toate demersurile necesare pentru a-şi obţine toate documentele. Dacă doreşte să închirieze o zonă, să construiască un ponton, conform legislaţiei, aproximativ 25 de metri pătraţi de ponton costă 1.500 de lei pe an", arată Liliana Michineci, director economic Apele Române.

"Trebuie să fim foarte atenţi şi la acest capitol de infrastructură. Să vedem mai întâi unde o să avem în larg ferme piscicole. Intră doar în responsabilitatea Ministerului", susţine Mircea Fechet, ministrul Mediului. Pe 18 octombrie se încheie perioada de depunere a ofertelor pentru perimetrele de apă din largul Mării Negre. Iar, la finalul lunii, vor fi anunţaţi câştigătorii. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰