Care ar putea fi reacţia Rusiei după ce Putin a ameninţat iar cu folosirea armelor nucleare

Invitat la Podcastul Observator cu Marius Pancu, Ion Petrescu, colonel în rezervă și analist militar, a discutat despre un posibil război nuclear între armata rusă și cea ucraineană și cum răspunde NATO noilor schimbări anunţate de Moscova.

• Ploi, lapoviţă şi ninsori, din această noapte. Se răceşte în majoritatea zonelor, la munte se va depune strat de zăpadă

Vladimir Putin a avut recent un discurs în fața națiunii, în care a anunțat o mobilizare parțială care ar trebui să aducă un plus de 300.000 de forțe pe teren. Acest anunț vine odata cu legea votată de Duma de Stat care a înăsprit pedepsele pentru dezertare și pentru refuzul de a participa la operațiuni militare de stat. Între timp însă, au început protestele în Rusia după aceste hotărâri.

Care ar putea fi reacția Chinei, după discursul în care Putin a amenințat cu folosirea armei nucleare

Colonelul a vorbit despre cum va reacționa China, care are o doctrină mai puțin beligerantă și mai puțin îndreptată spre amenințări nucleare, în urma interviului extrem de belicos în care Vladimir Putin a amenințat cu armele nucleare mult mai intens decât a făcut-o vreodată. În plus, Ion Petrescu a ținut să menționeze că Putin își dorește reluarea dialogului cu Joe Biden și că principala sa nemulțumire este susținerea de care beneficiază Ucraina, din partea Statelor Unite ale Americii. 

Ion Petrescu: China este într-adevăr o apărătoare a inviolabilității teritoriului național, a menținerii granițelor ONU, iar Beijing-ul a publicat un apel despre reînceperea negocierilor dintre Kiev și Moscova, ceea ce este o delimitare voalată de discursul, evident nervos, aş președintelui Federației Ruse. Putin are o problemă. El de fapt vrea reluarea dialogului cu Joe Biden. Nemulțumirea sa este că, la ora actuală, Casa Albă consecventă hotărârilor luate și susținerii Congresului SUA sprijină masiv, și o va face în continuare, Ucraina, în lupta sa pentru menținerea independenței față de fosta Rusie Sovietică. Dar dacă ar suna telefonul pe masa președintelui Putin și i s-ar spune că este Joe Biden, l-ar ridica imediat.

Putin a susținut că Rusia are arme de distrugere mult mai moderne decât NATO. În ce constă arsenalul nuclear de care dispune Rusia?

Ion Petrescu: Până la un punct are dreptate. Pentru că pe timpul mandatelor președintelui Barack Obama, într-adevăr, Statele Unite au pus o frână producției de noi arme de nimicire în masă, considerate ogivele nucleare. La ora actuală, Federația Rusă are un număr mai mare de rachete nucleare decât Statele Unite ale Americii. Ba chiar am făcut un calcul , numărul armelor nucleare ale SUA, ale Angliei, ale Franței, per total, sunt totuși mai puține decât numărul armelor nucleare însumate ale Federației Ruse și Republicii Populare Chineze. E o diferență de câteva zeci de rachete, dar nu contează. Nu contează, pentru că o simplă rachetă nucleară care ar lovi Londra și o altă rachetă nucleară care ar lovi în replică Moscova, ar duce la războiul final, care până acum, în mod inteligent, a fost evitat. A fost evitat de la încheierea celui de Al Doilea Război Mondial, până în momentul în care, iată, președintele Federației Ruse este într-o situație disperată. S-a băgat singur în ambuscada ucraineană, pentru că dacă nu trimitea acolo trupe se puteau face multe negocieri.

Putin vizează NATO

Dintre criza rachetelor din Cuba și criza momentului în care Putin a venit cu discursul în care amenință cu arma nucleară, care e cel mai tensionat dintre cele două momente?

Ion Petrescu: Dacă luăm din perpectiva dislocării armelor nucleare, a fost foarte periculoasă prezența în Cuba a armelor trimise de către Nikita Sergeyevich Khrushchev. Dacă luăm din perpectiva că postul de televiziune Rusia 1 în fiecare seară accentuează că militarii ruși în Ucraina s-au bătut și se lupă cu militarii NATO, iar discursul lui Putin spune clar că el vizează NATO, pentru că NATO vrea distrugerea Federației Ruse, aici deja vedem o țară cu ambiții imperiale care încearcă să mute atenția opiniei publice ruse de la ceea ce a provocat fostul stat sovietic în Ucraina, la comunitatea transatlantică democratică, care are alte valori și alte aspirații decât cele specifice regimului autoritar din Rusia.