Meniu
Search
x

Video Preşedintele CNCAN: care sunt riscurile pentru România în cazul unui accident nuclear la centrala de la Zaporojie

PODCASTURILE OBSERVATOR. Invitat la Podcastul Observator, Cantemir Ciurea-Ercău, președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) din România, a discutat despre centrala nucleară de la Zaporojie, riscurile reale ale acesteia asupra României și metodele de precauție abordate de autoritățile române, în cazul unui posibil incident nuclear.

De Marius Pancu la 09.09.2022, 14:54
Vezi și

Toți ochii au fost ațintiți, din nou, pe centrala de la Zaporojie după ce a avut loc o inspecție a specialiștilor internaționali de la Agenția pentru Energia Atomică. Aceștia au vrut să vadă cu ochii lor ceea ce reclamă ucrainenii deja de foarte multă vreme și anume problemele care ar fi apărut după bombardamentele din apropiere şi care este pericolul nuclear. Specialiștii au cerut, de urgență, instituirea unei zone de securitate în perimetrul de la Zaporijie, menționând ca e fără precedent ca o centrală nucleară să devină o scenă de război.

Cum se vede din România situaţia de la Zaporojie

Cantemir Ciurea-Ercău: „Din punctul nostru de vedere, raportul nu face decât să confirme, din surse independente, starea centralei. Ea a fost într-adevăr afectată de bombardamentele care au avut loc, mai puțin în perimetrul acestei centrale, mai mult în afara acesteia, bombardamente care au afectat anumite structuri de pe amplasament, dar care nu au scos din funcțiune elemente esențiale, siguranța și funcționarea celor șase unități. În acest moment, toate unitățile sunt în stare sigură, alimentarea electrică se asigură în mod independent pe amplasamentul acestei centrale. Centrala dispune de un număr de 20 de diesele pentru alimentarea de urgență, suficiente ca să poată asigura în condiții normale oprirea pe termen lung, fără să existe riscul unui eveniment, ca urmare a  indisponibilității energiei electrice pentru aceste unități.”

Au fost identificate și câteva probleme majore acolo, iar experţii au vorbit despre bombardamentele din apropierea centralei nucleare care pot să ducă la un risc nuclear și la degajarea de elemente radioactive pe termen nelimitat. De asemenea, au adus în discuție posibilitatea unei erori umane, pentru că, acolo, personalul ucrainean este sub normă, adică sub turele care ar fi trebuit să fie acoperite și există riscul de a lucra sub stres sau de-o mai pare posibilitate la erori umane, în condițiile în care forța de muncă nu este suplinită.

Pe acelaşi subiect

De asemenea, s-a discutat și despre structurile afectate și despre faptul că integritatea fizică a unor a anumitor elemente din centrală a fost încălcată de foarte multe ori.

Cantemir Ciurea-Ercău: „În ceea ce privește personalul de exploatare, într-adevăr raportul scoate în evidență faptul că pe amplasamentul de la Zaporojie există mai puțin personal decât în condițiile normale de exploatare, dar este suficient personal care să asigure exploatarea în siguranță a unităților de pe amplasament. Într-adevăr, personalul auxiliar este mult mai mic. Din câte am înțeles, personalul care asigură intervenția în situații de incendiu este diminuată într-un anume procent, fiind necesară o recalculare a numărului de schimburi, astfel încât să se asigure o disponibilitate suficientă pentru prevenirea și extinderea incendiilor. De asemenea, datorită faptului că nu există suficient personal auxiliar pe amplasament, această situație nu poate fi considerată una sustenabilă pe termen lung. Prin urmare, recomandările raportului de demilitarizare a zonei, reconectarea la rețeaua electrică - sunt valide și ar trebui să fie în continuare promovate, astfel încât această centrală să ajungă într-o stare de normalitate cât mai curând posibil.”

Resursa umană, cea mai mare problemă cu care se confruntă Zaporojie

Cantemir Ciurea-Ercău: Într-adevăr, condițiile de amplasament sunt unele dificile.  În acest moment, pe amplasament avem personal de exploatare ucrainean, împreună cu soldați ruși, care asigură protecția fizică a amplasamentului. Situația nu este una normală din punct de vedere al impactului psihologic, iar pentru anumite echipe de lucru, cum ar fi echipele de stingere a incendiilor, poate să conducă chiar la suprasolicitări, având în vedere diminuarea acestui număr de personal.”

Importanța echipelor de stingere a incendiilor. Când intervin

Cantemir Ciurea-Ercău: Ori de câte ori apare un incendiu pe amplasament, echipele trebuie să intervină. Tot din descrierile pe care le-a făcut raportul referitor la echipele de pompieri, în situația în care acestea se dovedesc a fi insuficiente, va fi necesar să se intervină din exterior, lucru care datorită distanței nu face decât să intârzie intervenția și stingerea incendiului. Este important ca orice incendiu să fie stins cât mai repede posibil, astfel încât pagubele pe care le-ar putea genera să fie diminuate.”

Care e starea centralei și în ce măsură a fost afectată

Cantemir Ciurea a menționat faptul că starea centralei nu este una foarte gravă, ba chiar “acceptabilă” chiar dacă unitățile sale au fost oprite. Un accident apărut la o centrală oprită nu are impact deosebit asupra aplasamentului” ceea ce, susține acesta, este un lucru foarte bun pentru România.

Cantemir Ciurea-Ercău: În acest moment, starea este acceptabilă având în vedere că unitățile sunt oprite, deși orice unitate oprită în stare sigură este o unitate care din punctul nostru de vedere se află într-o stare confortabilă, întrucât un accident la o centrală oprită nu are impact deosebit asupra aplasamentului și din punctul ăsta de vedere, pentru noi reprezintă un lucru bun.”

Efectele opririi totale a centralei de la Zaporjie

Unul dintre inspectorii șefi ai Energoatom, Agenția Ucraineană de Energie Atomică, a fost de părere că ar trebui chiar oprită cu totul centrala nucleară de la Zaporojie, nu doar elementele de conectare electrică, ci și generatoarele diesel, pentru că acestea au un consum prea mare și pot duce la accidente în zonă.

Cantemir Ciurea-Ercău: Generatoarele diesel de urgență trebuie să fie disponibile tot timpul. Indiferent dacă centrala este sau nu conectată la rețeaua națională de energie electrică, generatoarele diesel trebuie să fie pornite tot timpul, astfel încât în momentul în care alimentarea din sistemul național de energie electrică este indisponibilă, ele să poată interveni, pentru a putea asigura alimentarea consumatorilor esențiali pentru răcirea combustibililor din reactoare. Este adevărat că pe măsură ce trece timpul, necesitatea de energie electrică este din ce în ce mai mică întrucât combustibilul din reactor se răcește, iar cantitatea de căldură care trebuie eliminată este mai mică. Ca să oprești în totalitate alimentarea cu energie electrică la o unitate nucleară, se presupune că zona este complet golită dintr-un reactor și mutată într-un bazin de calmare, în vecinătatea reactorului.”

Ce efecte ar avea o oprire temporară a centralei

Cantemir Ciurea-Ercău: „O oprire temporară nu are un efect imediat având în vedere că există o inerție termică, o rezervă de apă de răcire în sistemele reactorului. Deci, o oprire pe termen scurt nu are un impact, dar, pe termen mai lung, este absolut necesar să se stabilească răcirea zonei active. Alimentarea unei centrale nucleare cum este cea de la Zaporojie se face prin Rețeaua Națională, iar dacă aceasta nu este disponibilă, prin intermediul generatoarelor diesel de urgență. Fiecare unitate nucleară este utilată cu trei generatoare diesel de urgență, toate trei având capacitatea de a funcționa independent, astfel încât să se asigure în orice moment cantitatea de energie necesară răcirii combustibilului nuclear.”

Cât timp e „sănătos” ca unitatea să funcționeze pe generatoarele de urgență

Cantemir Ciurea-Ercău: „În mod normal, nu contează de unde vine energia electrică.  Bineînțeles, ca să se asigure o marjă de siguranță, este preferabil ca alimentarea cu energie electrică să se facă din rețeaua națională, urmând ca aceste generatoare să fie menținute pentru stări de urgență, ca rezervă. Ele sunt capabile să funcționeze un număr mare de ore, au combustibil pentru funcționare neîntreruptă pentru aproximativ 10 zile, cu posibilitatea de realimentare din rezervoare, astfel încât funcționarea lor să poată fi prelungită un timp foarte mare.”

Decuplarea centralei de la sistemul energetic ucrainean și cuplarea la cel rusesc. În ce condiții se poate face acest lucru

Decuplarea centralei de la sistemul energetic ucrainean și cuplarea la cel rusesc ar implica foarte multe schimbări în ceea ce privește infrastrctura necesară pentrua această operațiune. Potrivit președintelui CNCAN, până în acest moment nu s-a pus problema de astfel de schimbare majoră, însă, spune acesta, nu este exclus să se realizeze într-un viitor apropiat”.

Cantemir Ciurea-Ercău: „Decuplarea de la sistemul enrgetic național ucrainean și cuplarea la cel rusesc este posibilă cu condiția să existe infrastructura necesară. Asta înseamnă ca sistemul energetic național din Rusia să aibă o linie electrică, care să ajungă până la granița cu Ucraina și de acolo să se continue cu o altă linie electrică până în apropierea stației electrice la care este cuplată centrala nucleară de la Zaporojie. Din câte știm, nu există așa ceva, dar nu este exclus să se realizeze într-un viitor apropiat.”

Ce ar însemna un incident care să afecteze centrala Zaporijie și să ducă la un risc nuclear

Cantemir Ciurea a menționat în cadrul Podcastului faptul că orice fel de accident nuclear la centrala Zaporojie ar avea un impact minor pentru România, deoarece aceasta se află la o distanță suficient de mare de centrală.

Cantemir Ciurea-Ercău: Din punctul nostru de vedere, al României, un asemnea incident ar avea un impact radiologic minor. Orice accident care conduce la emisii de radioactivitate în afara amplasamentului la o centrală de asemenea amploare poate să aibe consecințe serioase pentru o zonă din jurul centralei care avea o rază de 50-100 de kilometri, maxim 300 de kilometri, pe teritoriul Ucrainei. România se află la o distanță foarte mare de această centrală, iar impactul, după cum am spus, este unul minor. Pentru noi, singurele măsuri pe care ar trebui să le luăm sunt să continuăm monitorizarea, astfel încât să confirmăm că fondul de radiații din România nu se schimbă semnificativ.”

În ce ar consta evenimentul care ar putea să ducă la un risc nuclear, chiar si pentru Ucraina

Cantemir Ciurea-Ercău: „Există un set de scenarii de accidente care pot să apară. Ele au fost de la început anticipate atunci când s-a făcut proiectarea acestei centrale. Incidentul care ar conduce la escaladare, până la producerea unui accident, constă în acela că nu ar putea putea asigura răcirea zonei active. Deteriorarea zonei active reprezintă de fapt accidentul nuclear care poate să aibă consecințe radiologice în afara amplasamentului. Se întâmplă atunci când are loc un lanț de evenimente care să conducă la indisponibilitatea răcirii zonei active. Asta înseamnă că dacă pică o bombă care să indisponibilizeze toate sursele de alimentare cu energie electrică pentru unitatea respectivă, atunci există riscul ca nealimentarea cu apă a zonei active să conducă la topirea acesteia și, evident, apare și un accident sever. Probabilitatea să se întâmple așa ceva este destul de mică, având în vedere că e nevoie de un atac susținut care să conducă la o indisponibilizare completă a sistemului de alimentare. Această centrală, ca și altele, a fost modernizată după evenimentele de la Fukushima, aftfel încât, în afara acestor diesele fixe care fac alimentarea cu energie electrică, este dotată și cu diesele mobile.”

Mai multe echipamente militare au fost depuse în sala turbinelor din centrală, după disputele între soldații ucraineni și cei ruși.

Cantemir Ciurea-Ercău: Centrala a fost proiectată astfel încât defectări singulare în anumite zone ale centralei să nu conducă la un accident. În general, o centrală este proiectată cu mai multe bariere de protecție. Una dintre ele este anvelopa reactorului, ea constă într-o structură de beton, care are o grosime de aproximativ 1,2 metri și care are rolul de a proteja reactorul împotriva atât evenimentelor externe, cât și împotriva presiunilor care s-ar dezvolta în interior, în situația unui accident de pierdere a agentului de răcire. Pentru ca o bombă să penetreze un perete de asemenea grosime este puțin probabil, e nevoie de un atac deliberat. Până în momentul de față, nimeni nu a confirmat vreun atac deliberat asupra aceste centrale. Din câte știm bombardamentele din aproprierea centralei au fost sporadice, niciuna dintre cele două părți nerecunoscând că au vrut să facă așa ceva și dând vina unul pe altul. Din anumite puncte de vedere ne face să credem că au fost erori de atac.”

Zaporojie și Cernobîl. Care sunt diferențele dintre cele două situații

Cantemir Ciurea-Ercău: „Nici norul de la Cernobîl nu a ajuns direct în România, dar există o diferență. Accidentul de la Cernobîl a avut un impact destul de mare în zona centralei și în zona Belarus, ca urmare a faptului că acolo a avut loc o explozie a zonei active, adică a reactorului în sine, ceea ce a eliberat o cantitate mare de radioactivitate. Un accident în zona în zona Zaporojie datorat unui bombardament sau a unor defecte nu va reproduce în niciun fel accidentul de la Cernobîl, în primul rând datorită faptului că există această anvelopă, care are ca rol principal reținerea produsulor de radioactivitate în interiorul ei. Cernobîl a fost o centrală care nu avea anvelopă de protecție și, deci, orice emisie de radioactivitate se realiza direct în mediul ambiant.”

Riscul impactului radiologic, foarte mic în România

Riscul ca România să fie supusă unui impact radiologic, în urma unui accident la centrala de la Zaporjie, este mic, deoarece, potrivit președintelui CNCAN, zonele de planificare la urgență sunt până la 300 de kilometri” , iar ţara noastră se află la o distanță suficent de mare de aceasta, astfel încât riscurile unei contaminări radioactive să fie minore.

Cantemir Ciurea-Ercău: Riscul foarte mic pentru România și impactul radiologic minor se datorează faptului că noi ne aflăm la o distanță foarte mare de această centrală. Din studiile care s-au realizat, începând cu accidentul de la TMI, Cernobîl, chiar și Fukushima, zonele de planificare la urgență sunt până la 300 de kilometri. Deci, din punctul nostru de vedere, această centrală este suficient de departe astfel încât consecințele radiologice sunt minore. Există o suficientă distanță de la sursă, până la noi, de dispersie a norului radioactiv încât în momentul în care el ar pătrunde deasupra teritoriului României, concentrația de material radioactiv să fie atât de mică încât să nu afecteze sănătatea populației. Ceea ce vă spun acum se bazează pe niște simulări care au fost făcute în mod conservativ, care au în vedere cea mai scurtă distanță a traseului norului radioactiv de la centrala Zaporojie până pe teritoriul României.”

În cât timp ar putea ajunge norul de la Zaporojie în România

Cantemir Ciurea-Ercău: „În general, ținând cont de condițiile meteo pe care noi le-am folosit în simulare, cam în 18-20 de ore, cel mai devreme urmând ca în funcție de viteza vântului decât cea care s-a calculat, acest nor să întârzie până la 24 de ore, o zi, două, trei. Condițiile meteo chiar sunt importante și din puncte de vedere al dispersiei și din punct de vedere al cantității de radioactivitate transportate de către nor. Dacă plouă în zona accidentului, norul radioactiv se descarcă de materialul radioactiv, acela se depune pe sol în vecinătatea centralei și în momentul în care ajunge la distanțe considerabile, această radioactivitate este atât de mică încât nici nu poate fi sesizată. Dacă nu plouă și întreaga cantitate de material radioactiv este transportată de către nor, tot are loc fenomenul de dispersie atmosferică, atfel încât cu cât dostanța e mai lungă, cu atât cantitatea și concentrația de material radioactiv care ajunge deasupra unui tertoriu este mai mică.”

Ucarinenii s-au plâns de mai multe ori că indicii automați care le arată gardul de activitate au fost afectați și nu au mai funcționat la parametrii normali. Când află România pe cont propriu?

Cantemir Ciurea-Ercău: Ținând cont de orice sursă de informații, pe cont propriu poate să afle în momentul în care norul radioactiv ajunge la granița României, pentru că noi avem propria rețea națională de monitorizare a radioactivității mediului. În momentul în care are loc o creștere mică de radioactivitate peste fondul natural, atunci senzorii respectivi dau alarma și suntem notificați imediat. Este puțin probabil să nu fim notificați. În primul rând pentru că există o conexiune directă între operatorul central de la Zaporojie și autoritatea de reglemetare din Ucraina, între ucraineni și români există semnată o convenție de notificare rapidă în caz de accident nuclear.”

Activarea planurilor de protecție civilă și comunicarea cu publicul

Cantemir Ciurea-Ercău: Notificarea prin convenția de notificare rapidă se face de către autoritatea de reglementare din Ucraina direct la CNCA. Dacă noi suntem primii care aflăm despre acest eveniment, nu facem decât să anunțăm Centrul Național de Coordonare a Intervenției care în funcție de amploarea evenimentului poate să solicite activarea planului național de răspundere la urgențe nucleare și radiologice. Bineînțeles, activarea acestui plan se face în acele zone ale teritoriului României care vor fi afectate.”

Cantemir Ciurea consideră că modul în care se desfășoară comunicarea publică îmtr-o astfel de situație este foarte important. Oamenii trebuie să înțelagă ceea ce li se transmite și să coopereze cu autoritățile în așa fel încât metodele de protecție a lor să fie eficiente”.

Cantemir Ciurea-Ercău: „Comunicarea publică joacă un rol important în această situație și este important ca publicul să înțeleagă că este nevoie de o cooperare foarte bună, astfel încât metodele de protecție a lor să fie eficiente. Există o strategie de comunicare publică care se activează, există un sistem de alarmare a populației, acel sistem RoAlert care funcționează și pentru evenimente nucleare și radiologice și din momentul în care se consideră că are loc un eveniment cu impact radiologic asupra teritoriului României, se pune în aplicare această strategie de comunicare astfel încât informarea populației să se facă prompt, la obiect, iar măsurile de protecție civilă să aibă eficiență maximă.”

Un alt mod de comunicare publică

Președintele CNCAN blamează modul în care mai multe surse, inclusiv oficialii, chiar și președintele Zelenski, au prezentat situația centralei Zaporojie. Conform acestuia, riscul unei tragedii este unul minim, chiar inexistent, iar astfel de mesaje tind să aducă panică falsă în rândul oamenilor.

Cantemir Ciurea-Ercău: „Zaporjie și mass-media au scos în evidență faptul că e nevoie de o informare continuă, dar ceea ce trebuie să înțeleagă lumea este că în orice tip de informare este nevoie de o informare gradată. Dacă informezi lumea cu anumite elemente care aduc panică falsă, în situația în care va fi într-adevăr un accident real, s-ar putea să nu mai abă efect. De aceea, sfatul nostru este ca aceste comuncări care se fac să nu fie nici false și nici exagerate. E o panică precaută. Președintele Zelenski, când a fost decuplată centrala de la rețeaua națională, a declarat că suntem în pragul unui dezastru, lucru care este complet fals. Un dezastru nu se întâmplă prin decuplarea centralei de la rețea, centrala a fost proiectată să fie decuplată, are sisteme de siguranță suficiente astfel încât un asemenea eveniment să nu producă un accident. O rețea nu este fiabilă, ceea ce nu se întâmplă la tine în curte nu poți controla. Prin urmare, trebuie să ai măsuri proprii de siguranță.”

Principalele lucruri pe care ar trebui să le respecte comunitatea

Cantemir Ciurea-Ercău: În primul rând, ei ar trebui să respecte recomandările autorităților. Un mesaj prin RoaAlert s-ar putea continua cu o recomandare de a evita deplasările în aer liber în anumite perioade de timp și în anumite localități. Mesajele RoAlert, din câte știm, sunt emise numai în zonele afectate de anumite evenimente, nu pe întregul teritoriu al României. În același timp, dorim să le spunem că nu este nevoie să intre în panică. Din analizele pe care le-am făcut, un impact radiologic ca urmare a unui accident la Zaporojie nu poate fi unul care să afecteze sănătatea populației. Nu trebui să acționeze de unii singuri ci să ia în considerare recomandările autorităților, pentru că există planuri bine puse la punct, astfel încât măsurile de protecție ale acestora să fie cât mai eficiente.”

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News!

Observator » Exclusiv Observator » Preşedintele CNCAN: care sunt riscurile pentru România în cazul unui accident nuclear la centrala de la Zaporojie