Cât de proaspăt e peştele cumpărat din piaţă sau din supermarket. Observator a dus carnea la laborator: rezultatele sunt neaşteptate

Plătim bani grei pentru mâncare sănătoasă, dar ni se vând produse care ne pot îmbolnăvi. Peştele din cea mai mare piaţă din Capitală a picat testul de laborator. Sardinele şi crapul s-au dovedit alterate şi cu niveluri alarmante de histamină, o substanţă care, în exces, ne pune viaţa în pericol. După descoperirea făcută de Observator, autorităţile au confiscat peştele şi au închis taraba. Urmăriţi un reportaj din seria "Ce ne puneţi în mâncare". 

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

Reduce riscul de AVC, bolile de inimă, previne anemia, menţine sănătatea creierului şi nu numai. Despre peşte, numai de bine. Cel puţin din partea vânzătorilor. N-o putem crede pe cuvânt, mai ales că peştele nu e acoperit cu gheaţă, aşa cum prevede legea. Aşa că am ales aleatoriu mai multe specii, şi din piaţă şi din supermarket, ca să le testăm. 

Păstrăv, crap, sardine şi hamsie. Patru probe am dus la ICA, laboratorul unde se pot analiza peste 600 de compuşi chimici. 

Recepţie laborator: Am două specii de peşte aici, sardine congelate şi crapul care este proaspăt, una de la piaţă, una de la retailer. Vom face examenul parazitologic şi histamina pe 9 unităţi. 

Ce arată rezultatele testelor de laborator

Asistăm, în premieră, la o parte din procesul de testare. Şi vedem cum, sub ochii noştri, apar primele rezultate şocante. 

Matei Alin, inginer reponsabil pregătire probe: A fost supus la 4 mii de rotaţii pe minut timp de 20 de secunde. Proba este codificată şi pleacă de aici către analist. 

Niţă Adriana, inginer in industria alimentara: Dacă este proaspăt rămâne la un roz foarte pal, dacă este o cantitate de azot bazic volatil prezentă, se duce înspre verde culoarea din paharul colector. 

După 20 de minute, a venit si rezultatul final - deloc roz, mai degrabă verde.

Alexandru Cîrîc, directorul ICA Research & Development: Indică o alterare destul de avansată a produsului respectiv. În traducere, crapul era stricat, nu putea fi consumat.

Ce înseamnă un nivel ridicat de histamină

La sardine, luate din aceeaşi piaţă din Bucureşti, rezultatul e şi mai grav... Nivelul de histamină este de cinci ori mai mare faţă de limita maximă: 513 miligrame per kilogram. Ce înseamnă acest lucru?

Alexandru Cîrîc, directorul ICA Research & Development: Riscul consumului de histamină în cantităţi mari poate declanşa anumite simptome de la erupţii cutanate, până la faptul că se umflă gâtul, se umfla laringele, nu mai putem respira, situaţie care poate pune în pericol viaţa consumatorului. Trebuie intervenit foarte rapid din punct de vedere medical. Aceste produse nu trebuie să existe pe piaţă. 

Controale în magazine

Pentru că e vorba despre o problemă de siguranţă alimentară, inginerii de la ICA au notificat imediat Direcţia sanitar veterinară Bucureşti. O echipă de control a verificat vânzătorul a doua zi, unde au descoperit alte nereguli şi mai mari. Sardina de 19 lei nu era etichetată, iar vânzătorul n-avea documentele necesare pentru comercializarea peştelui.

Dr. Zvorișteanu Ovidiu, director DSVSA: Au constatat că din produsul incriminat mai exista o cantitate destul de mică, de câteva kilograme. Operatorul economic nu a putut să ne pună la dispoziţie documente necesare pentru astabili trasabilitatea şi identitatea produsului, acea cantitate a fost confiscată şi bineînţeles că a fost aplicată sacţiune contravenţională între o mie de lei si 10 mii de lei. 

Vânzătorii, de negăsit

Însoţită de poliţiştii locali, echipa Observator a revenit în cea mai mare hală de peşte din Capitală, de unde provin produsele alterate. Nici urmă de vânzător. Nici reprezentanţii pieţei nu au putut fi contactaţi. Aceeaşi hală a mai fost închisă temporar de mai multe ori în ultimii 4 ani încoace. 

Horia Constantinescu, preşedintele ANPC: 1500 de ron, vorbi mespre despre amenzi de jumătate din minim de încasat. Poate deschide o nouă societate comercială şi să reia lucrurile de acolo de unde le-au lăsat colegii noştri. 

Un proiect de lege care zace în Parlament vrea să interzică acest lucru. Până va fi aprobat, ce ne rămâne nouă, consumatorilor, de făcut, e să fim atenţi la ce cumpărăm. 

Alexandru Cîrîc, directorul ICA Research & Development: Dacă este modificată culoarea, aspectul general al peştelui, chiar şi la peştele mic, acesta nu trebuie cumpărat. Ele dau anumite semne că nu sunt ok, că nu mai pot fi consumate. Carnea se desprinde uşor de pe oase, în cazul peştelui mic se rupe foarte uşor, nu luăm produse care ar trebui refrigerate şi le plimbăm prin oraş. Dacă se poate, există sacoşe termoizolant.