Exclusiv. Ce medicamente lua Simona Halep înainte de US Open. Condiţii drastice de testare şi prelevare

Un reputat doctor şi apropiat al Simonei Halep crede că un supliment folosit de sportiva noastră ar fi putut fi contaminat cu Roxadustat. Deşi este puţin probabil, şi probele analizate în laborator ar putea fi eronate. În apărarea Simonei vin şi cele doua teste negative, de dinaintea şi de după cel pozitiv de la US Open. Observator vă prezinta în exclusivitate cum arată un kit folosit de atleţi şi condiţiile drastice în care se desfăşoară prelevarea.

• Vortex polar peste România. Iarna se reîntoarce în forță cu răcire accentuată, ploi, lapoviță şi ninsori, inclusiv în Bucureşti

La nivel mondial, există patru tipuri de echipamente de recoltare a urinei sau a sângelui pentru sportivi. Atletul are în faţă măcar trei kituri, din care alege una singură pentru testare. La fel s-a întâmplat şi în cazul Simonei Halep. "De la mijloc rupe plasticul, foloseste doar paharul, fără să introduca degetele in interior. Ofiţerul de control doping îl supraveghează pe sportiv exact pe unde iese proba de urină, cerinţele sunt stricte, pantalonii sub genunchi, tricoul deasupra pieptului. Au fost tentative de falsificare cu prezervativ in vagin, cu penis fals", a declarat Gabriela Andreiaşu, director ANAD.

Simona Halep riscă între 2 şi 4 ani de suspendare

Proba are în total 90 de mililitri din care se repartizează primii 30 în recipientul B, depozitat ulterior la minus 70 de grade, şi 60 de mililitri ajung în recipientul A, care este primul analizat. Proba Simonei a fost trimisă din New York direct la un laborator acreditat din Montreal. Rezultatul a venit după 15 zile lucrătoare. Când a ajuns la New York, Simona Halep a fost testată negativ prima dată la Roxadustat în data de 26 august. Următorul test, însă, din 29 august, a ieşit pozitiv. După întoarcerea la Bucureşti, Simona a fost din nou căutată de ofiţerii anti-doping. Pe 22 septembrie testul a fost din negativ. La fel s-a intamplat şi pe 7 octombrie, ziua în care sportiva a aflat şi verdictul de la US Open. În afara competiţiilor, sunt verificate 6 grupe de substanţe dopante, în vreme ce în timpul desfăşurării turneelor numărul secţiunilor testate creşte la 9.

Contaminarea probelor din laborator e extrem de rară, dar nu imposibilă. Tocmai de accea sunt sigilate două probe, iar sportivul poate cere repetarea analizelor după primul verdict. Unul dintre medicii care a îngrijit-o pe Simona Halep şi totodată o prietenă de-ale tenismenei, crede totuşi că urmele de Roxadustat ar fi putut ajunge accidental în corpului sportivei. "Pastila nu a fost in mod sigur. Ea ia doua tipuri de medicamente, agreate si ia suplimentii acestia pe care ii iau sportivii. Cum se produc aceste substante, locurile, cum sunt ele conditionate, cum sunt ele puse in flacoane, lucrurile acestea trebuiesc foarte bine cercetate. Contaminarile sunt posibile", a declarat Dana Safta, medic ORL.

Acest lucru trebuie însă demonstrat cu probe clare - un aliment, o băutură, o cană sau un tacâm, de exemplu, care să aibă urmele medicamentului. Există şi precedente în acest sens. Laura Coman, campioană europeană la tir, a fost acuzată în 2018 că s-a dopat, dar, de fapt, mâncase o friptură care conţinea o substanţă interzisă. La fel, unui jucător peruvian de fotbal i-a fost ridicată temporar suspendarea după ce a reuşit să demonstreze că a fost găsit drogat pentru că a băut din greşeală un ceai cu infuzie din plante. Indiferent de dovezile pe care Simona Halep le va aduce în favoarea sa, rezolvarea cazului ar putea dura şi mai bine de şase luni de zile. Cea mai rapidă revenire pe teren ar putea fi la Roland Garros, locul în care a ridicat primul trofeu de grand slam deasupra capului. Autorităţile din ţară au mâinile legate la spate.

"Procesul de evaluare, decizia de suspendare, totul tine de WADA. Noi suntem cu speranţa ca Simona să iasă cât mai bine din această încurcătură", a declarat Eduard Novak, ministrul Sportului. Dacă fostul număr 1 mondial nu va reuşit să-şi probeze lipsa de intenţie sau neglijenţă semnificativă, riscă interdicţia de a mai juca un meci oficial între 2 şi 4 ani.