Staţiunea numită "Vestul Sălbatic" a ajuns azi Raiul turiştilor. Afacerea deschisă de Viorel aici, întors după 10 ani din Italia

Staţiuni de dezinteres naţional, episodul 4. Cunoscută în trecut drept "Vestul Sălbatic" al județului Maramureș, Borșa strălucește astăzi. Turismul a înflorit, la fel şi economia, după ce tinerii din Diaspora au început să se întoarcă acasă. Şi-au deschis afaceri şi chiar şi-au mutat fabricile pe care le aveau în Italia. Dovada că oamenii sfinţesc locul. Azi, vin mii de turişti în staţiunea care în trecut nu trezea nimănui interesul. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Borşa. Nu e doar un loc de poveste, o staţiune ascunsă în inima Maramureşului. Ci un exemplu despre cum oamenii pot transforma împreună un loc. Până acum câţiva ani, aici, ca în multe alte colţuri de ţară, perspectivele erau înguste, iar tinerii plecau fără să se uite înapoi. "Am plecat în 1999, în ideea de a face acel ceva mai mult, pentru că în Borşa nu era mare lucru de făcut", povesteşte Viorel Mâț, antreprenor.

Afacerea deschisă de Viorel la Borşa, după 10 ani în Italia

Viorel a lucrat aproape zece ani în Italia, la o fabrică unde se producea talpă de încălțăminte de trekking. Când a văzut că 40% din producţie se duce spre România, i-a încolţit gândul să se întoarcă acasă. În 2009, a făcut prima încercare, dar s-a lovit ca de un zid de lipsa infrastructurii şi a forţei de muncă. Anul trecut, s-a întors şi ce a găsit l-a uimit. "Cu totul şi cu totul altă Borşa. Din toate punctele de vedere", spune Viorel Mâț, antreprenor.

Astăzi, în Borşa trăiesc aproape 30.000 de oameni şi de două ori mai mulţi turişti vizitează lunar, în sezon, staţiunea de la poalele munţilor Rodnei. Oraşul s-a dezvoltat în jurul unui proiect de 90 de milioane de lei: o pârtie olimpică şi o telegondolă. "Are 56 de gondole care transportă undeva la 1.800 de persoane pe oră. Urcă la cota 1.635 și un element de noutate și unicitate este faptul că avem stație intermediară", explică Andreea Mihali, reprezentant Telegondolă

Localnicii au pus umărul la dezvoltarea oraşului

Banii au venit în cea mai mare parte de la Guvern. A durat 10 ani pentru ca pârtia să fie inaugurată. Mult mai rapid s-au mişcat oamenii din comunitate, care au început să pună şi ei umărul la dezvoltarea oraşului. "De la dorinţa de a pleca în străinătate şi de a nu mai veni niciodată, din anii '80, încet, încet s-a mers pe trendul "Mă duc, câştig, vin acasă şi îmi fac ceva". Astăzi, foartă multă lume vine acasă. Numărul celor care revin şi se restabilesc în Borşa e mai mare decât al celor care pleacă. Iar plecarea acum se face în mare parte doar sezonier", spune Ion Sorin Timiș, primar Borșa. 

A fost nevoie doar de un impuls, pentru ca localnicii să-şi deschidă mici afaceri în staţiune. Borșa a crescut de la puțin peste 100 de locuri de cazare, în urmă cu zece ani, la peste 1.700 oficiale, plus alte 3.000 care nu necesită autorizație. În restaurantele şi pensiunile din oraş, turiştii găsesc tot ce are mai bun Maramureşul. "Avem cârnați, slănină, jumări, salam, brânză de burduf, tobă, cartaboși. Preparate făcute de noi", arată Nicoleta Roman, reprezentant unitate de cazare. "Este un loc înconjurat de munți unde se simte un aer foarte proaspăt", adaugă Mihaela Ivan, reprezentant unitate de cazare. 

Atracţii turistice în Borşa

Zona e plină de atracţii: de la frumuseţile naturale, precum Lacul Iezer sau Cascada Cailor, până la bisericile maramureşene din lemn. Cea din Borşa e veche de peste trei secole. "Din orice unghi te-ai uita, ai senzaţia că aceste icoane te urmăresc. Realizate în tehnica babiloniană, de o valoare inestimabilă şi care au o energie vie", explică George Olteanu, ghid turistic. Turismul a fost doar motorul economiei din Borşa. Uşor-uşor, oraşul a început să atragă investiţii şi în alte domenii. Şi să aducă înapoi acasă tot mai mulţi tineri din Diaspora. 

Antreprenori români, întorşi acasă din Diaspora

"Ne-am întors în februarie 2020, când au explodat cazurile de COVID în Italia. Am decis împreună cu tata şi cu fratele meu că e mai bine să stăm pentru câteva luni acasă", mărturiseşte Roberto Timiș, antreprenor.

Roberto are 22 de ani şi a crescut în Italia. Astăzi, l-am găsit în fabrica pe care a mutat-o din Peninsulă acasă, fabricând standuri pentru cel mai mare târg de fructe din lume care va avea loc la Berlin. Se gândește la cele 24 de căsuțe pe apă construite în Maldive, la târgurile din  Madrid, Berlin, Frankfurt, Stuttgart pentru care a realizat standuri, dar tot acasă e mai bine. "Sunt fericit că am făcut această alegere. A fost de două ori mai bine față de Italia", adaugă Roberto Timiș, antreprenor.

Într-un alt colț de oraș, pe scenă, câteva balerine îşi exersează paşii, cu mişcări elegante. Raluca s-a întors în ţară în urmă cu șase ani. A lăsat marile scene ale lumii pentru a-și îndeplini la Borşa visul de a fi coregrafă. "M-am întors acasă deoarece se spune că rădăcinile te trag de locul natal. Când m-am întors acasă am găsit un oraş schimbat. Care promitea foarte mult, cu multe realizări, cu o mentalitate mult mai bună, mai ales în ceea ce priveşte cultura", povesteşte Raluca Hojda, coregrafă.

Cultura care înfloreşte e ultimul semn că oraşul e pe drumul cel bun. Azi, Borşa are un buget de 20 de ori mai mare decât acum 10 ani. Şi a devenit, cu ajutorul comunităţii, dintr-o staţiune de dezinteres - un loc care trezeşte tot mai mult interesul.