Armata israeliană contrazice ONU: "Nu este nicio criză umanitară în Fâşia Gaza". Bombardamentele continue duc la creşterea sentimentelor de furie faţă de Israel

Război Israel - Hamas. Un nou grup format din 101 români a primit permisiunea să părăsească Fâşia Gaza. Mai au însă de aşteptat pentru că frontiera a fost închisă azi. Joi, alţi 41 cetăţeni români şi membri ai familiilor au trecut în Egipt, acolo unde aşteaptă avionul spre ţară. Între timp, Israel a anunţat că va opri bombardamentele timp de patru ore în fiecare zi pentru a permite civililor să plece din nordul teritoriului.

• "România ar putea intra în clubul sinucigaşilor". Rusia amenință că va lovi sistemele Patriot chiar pe teritoriul românesc cu rachete Iskander

Drumul românilor din Gaza spre libertate începe cu multe ore de aşteptare în punctul de trecere a frontierei de la Rafah. Ştefan a trecut prin toate etapele. După verificarea actelor, românii pot răsufla uşuraţi. "Ne îndreptăm către cazare, o să dormim în seara asta în Cairo. Trebuie să aşteptăm. Al treilea grup ca să plecăm cu toţii, împreună", a declarat Ştefan, român evacuat din Gaza. Alţi 101 români au primit azi aprobarea să plece din Gaza. Tensiunea e la cote maxime la punctul de control.

Bombardamentele continue duc la creşterea sentimentelor de furie faţă de Israel la nivel global

"Suntem mai multe cetăţenii. Cei care deţin cetăţenia română cred că sunt 90 de persoane, 94 de persoane. Sunt ucraineni, sunt americani sunt polonezi. Sper să ieşim, rugaţi-vă pentru noi să ieşim", spune o româncă din Gaza. Printre cei care au scăpat azi sunt unii care locuiesc în Gaza de zeci de ani, dar şi unii care fac naveta. "Noi lucrăm aici, eu şi soţul, venim şi mergem din România aici, nu suntem plecaţi", spune Mariana, româncă din Gaza. În nordul Gaza, luptele sunt tot mai dure. Iar Israelul este acuzat că a lansat atacuri aeriene asupra mai multor spitale printre care şi Shifa, unde se adăpostesc mii de oameni.

Tel Avivul explică însă că teroriştii folosesc infrastructura civilă pentru a se ascunde. O hartă arată că avanposturile, centrele de comandă şi depozitele Hamas sunt lipite sau foarte aproape de spitale, moschei şi şcoli. Pentru a permite civililor să plece, trupele israeliene opresc atacurile patru ore în fiecare zi. Organizaţiile umanitare spun că asta nu e de ajuns. "Dacă există un iad pe Pământ astăzi, atunci acesta este în nordul Fâşiei Gaza. Pentru oamenii care au rămas acolo reperele existenţiale sunt moarte, lipsuri, disperare", a declarat Jens Laerke, Oficiul ONU pentru Afaceri Umanitare. Autorităţile palestiniene spun că 21 de spitale au fost închise de la începutul războiului din cauza lipsei de combustibil. "Nu este nicio criză umanitară în Fâşia Gaza! Ştim cât combustibil a intrat în Gaza înainte de război", a declarat Moshe Tetro, colonel în armata israeliană.

Bombardamentele continue duc la creşterea sentimentelor de furie faţă de Israel la nivel global. În Canada, două şcoli evreieşti au fost vizate de focuri de armă. Iar în Germania a explodat numărul actelor antisemite. Chiar şi aşa, Netanyahu spune că nu e de acord cu oprirea atacurilor, nici măcar în schimbul eliberării unui grup de ostatici ai Hamas. "Luptele continuă împotriva inamicului Hamas, împotriva teroriştilor Hamas. Nu vrem să guvernăm Gaza, nu vrem să o ocupăm, vrem să îi dăm ei și nouă un viitor mai bun în Orientul Mijlociu", a declarat Benjamin Netanyahu, premierul Israelului.

Şi la Ierusalim au fost proteste. Rudele prizonierilor au manifestat în faţa casei lui Netanyahu. Americanii sunt şi ei ameninţaţi, în special în ţările arabe. În Statele Unite, aproape jumătate dintre alegătorii democraţi nu sunt de acord cu răspunsul lui Biden în faţa acestei crize. "Sunteți frustrat de faptul că prim-ministrul Netanyahu nu a ascultat mai mult unele dintre lucrurile pe care i-ați cerut să le facă? Durează puțin mai mult decât speram", a declarat Joe Biden, preşedintele SUA. În Siria, forţele americane şi israeliene au lovit mai multe ţinte drept răspuns la atacurile miliţiilor finanţate de Iran.