Efectul de bumerang pe care Rusia nu și-l dorea. A vrut să pedepsească Kievul, dar va avea graniță dublă cu NATO

Cea mai mare alianţă militară a lumii este pe cale să devină şi mai mare. Împinse de politica agresivă a Rusiei, Finlanda şi Suedia, două state până acum neutre, au depus oficial cererile de aderare la NATO. La Kremlin gestul este interpretat ca o ameninţare directă, iar regimul Putin promite că va riposta. 

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket

Cele două state au depus împreună cererile de aderare la sediul NATO de la Bruxelles, într-un gest simbolic, menit să arate unitatea Occidentului în faţa ameninţării ruse.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: Este o zi bună, într-un moment critic pentru securitatea noastră. Sunteţi cei mai apropiaţi parteneri ai noştri şi aderarea voastră la NATO va spori securitatea noastră comună. 

Finlanda și Suedia renunță la politica de neutralitate

Deşi au armate moderne şi puternice, cele două state au fost până azi neutre şi nu intenţionau să renunţe la acest statut, dacă Rusia nu ar fi invadat Ucraina. 

Ellena Llahti, localnică din Helsinki: Suntem o ţară aşa de mică. Şi nu am fi capabili să ne apărăm singuri. 

Heli Hautala, analist politic: A fost în filozofia Finlandei să încerce să menţină o relaţie bună cu Rusia. A fost parte a politicii noastre de securitate. 

Este efectul de bumerang pe care Rusia nu şi-l dorea. A invadat Ucraina tocmai pentru a o pedepsi pentru intenţia de a adera la NATO şi chiar a cerut Alianţei militare să-şi retragă trupele din estul Europei. Nu numai că NATO nici nu a luat în calcul aceste pretenţii, dar acum, dacă Suedia şi Finalnda vor fi primite în Alianţă, Rusia va avea de apărat o graniţă dublă cu NATO. Rusia şi Finlanda au 1300 de kilometri de graniţă comună. Acum, frontierele NATO şi Rusiei se întâlnesc în Estonia, Letonia, Norvegia, Polonia şi Lituania.  

Vladimir Putin, preşedintele Rusiei: Cu siguranţă, Rusia va reacţiona dacă va avea loc o extindere a infrastructurii militare pe teritoriul acestor state. Cum va răspunde Rusia va depinde de ce fel de ameninţare va fi la adresa Rusiei. 

Acum, cererile de aderare trebuie analizate de cele 30 de țări membre. Numai că Turcia a blocat deja începutul negocierilor. Ankara acuză Suedia că este "pepiniera organizaţiilor teroriste".  

Recep Erdogan, preşedintele Turciei: Am cerut să fie extrădaţi 30 de terorişti, dar Suedia a refuzat. Nu ne predaţi teroriştii, dar ne cereţi să vă primim în NATO. NATO este o organizaţie de securitate. 

Aşa că nu putem spune "da" la deposedarea acestei alianţe de securitate, chiar de securitate. 

NATO continuă să îşi consolideze apărarea în regiunea noastră, în contextul războiului din Ucraina

Grupul de luptă din ţara noastră a fost activat. Este condus de Franţa şi va avea sediul la Cincu. 

Vincent Minguet, comandantul grupului tactic al prezenţei avansate al NATO din România: Nu cred, dar poate mă înşel, că România va fi ţinta unui atac direct. Nu cred că ar fi inteligent pentru Rusia să lanseze un astfel de atac. Dar eu iau în calcul cele mai rele scenarii. Ne antrenăm în fiecare zi, cu forţele române, cu americanii. 

Comportamnetul agresiv al Rusiei nu a determinat doar NATO să ia în calcul mărirea numărului de membri. Uniunea Europeană va încpe negocieri de aderare cu Republica Moldova şi Ucraina. Maia Sandu a fost azi la Bruxelles şi a discutat agenda de integrare europeană. 

Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova: Am putut să simt bombele care au căzut peste Odessa, din biroul meu. Deşi există o lungă listă de provocări, Moldova e hotărâtă să rămână parte a lumii libere. Facem parte din Europa.

Republica Moldova a depus cererea de aderare în acelaşi timp cu Ucraina, la începutul lunii martie.