Update Război Rusia - Ucraina, ziua 84 LIVE TEXT. Soldaţii ucraineni spun că au aruncat în aer un tren blindat cu soldaţi ruşi, la Melitopol

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - prezent, aici

UPDATE 22:50. Guvernatorul din Donețk anunţă noi victime în rândul civililor

Cel puțin zece ucraineni, inclusiv doi copii, au fost uciși de ruși în regiunea Donețk, a anunțat, miercuri, guvernatorul regiunii, Pavlo Kirilenko, într-un mesaj online citat de Sky News. Kirilenko nu a oferit alte detalii, dar a spus că alte șapte persoane au fost rănite.

UPDATE 22:30. Tren blindat rusesc, aruncat în aer în Melitopol. Anunţul militarilor ucraineni

Luptătorii ucraineni au aruncat în aer un tren blindat care transporta trupe rusești cu ajutorul unui dispozitiv exploziv, în orașul Melitopol, din sudul Ucrainei ocupate, a anunțat miercuri forța de apărare teritorială ucraineană, potrivit Sky News. Ministerul rus al Apărării nu a transmis nicio informație referitoare la acest atac.

Orașul Melitopol, din regiunea Zaporizhzhia, se află în sudul Ucrainei și este zonă ocupată de forțele rusești. Apărarea teritorială ucraineană, ramura rezervistă a forțelor armate, a declarat că un dispozitiv exploziv a detonat direct sub un tren blindat care transporta militari. Declarația ucrainenilor a fost publicată pe Facebook, fără a fi detaliate pagubele.

UPDATE 22:00. Efectul de bumerang pe care Rusia nu și-l dorea: Va avea graniță dublă cu NATO

Cea mai mare alianţă militară a lumii este pe cale să devină şi mai mare. Împinse de politica agresivă a Rusiei, Finlanda şi Suedia, două state până acum neutre, au depus oficial cererile de aderare la NATO. La Kremlin gestul este interpretat ca o ameninţare directă, iar regimul Putin promite că va riposta. 

UPDATE 21:00. Rusia închide redacţia din Moscova a radioteleviziunii canadiene CBC

Ministerul de externe al Rusiei a anunţat miercuri închiderea redacţiei din Moscova a radioteleviziunii canadiene CBC şi retragerea vizelor şi acreditărilor pentru jurnaliştii respectivi, informează Reuters.

Măsura a fost luată după ce Canada a interzis postul de televiziune de stat Russia Today. "Cu regret continuăm să observăm atacuri făţişe asupra presei ruse din ţările aşa-numitului Occident care se consideră civilizate", a declarat presei purtătoarea de cuvânt a ministerului, Maria Zaharova.

"S-a luat decizia de a aplica măsuri de retorsiune - subliniez, de retorsiune - în legătură cu acţiunile Canadei: închiderea redacţiei din Moscova a Canadian Broadcasting Corporation, inclusiv anularea acreditărilor şi vizelor jurnaliştilor acesteia", a adăugat ea.

UPDATE 20:20. Moscova anunţă că va finanţa reconstrucţia teritoriilor controlate de ruşi din Ucraina

Moscova va finanţa reconstrucţia teritoriilor din Ucraina asupra cărora a preluat controlul şi va repara drumurile care leagă acele regiuni de Rusia, a declarat, miercuri, vicepremierul rus Marat Khusnullin, relatează agenţia de presă rusă RIA, potrivit Reuters. Vicepremierul rus Marat Khusnullin a spus că Rusia a ”eliberat” teritoriile respective din Ucraina. El a mai precizat că centrala nucleară Zaporijie, cea mai mare din Europa ţinând cont de capacitate, va furniza energie Rusiei şi Ucrainei în cazul în care Kievul plăteşte livrările de energie, potrivit RIA. Trupele ruse au cucerit centrala nucleară ucraineană Zaporijie în urma invaziei Moscovei începând cu 24 februarie.

UPDATE 19:00. Rusia foloseşte tactici depăşite, spune un ofiţer ucrainean

O echipă a postului CNN s-a deplasat marţi în localitatea Bilohorovka din estul Ucrainei, locul unde Rusia a suferit săptămâna trecută probabil una dintre cele mai grele înfrângeri în război, după o tentativă eşuată a unei brigăzi mecanizate ruse de a traversa râul Doneţk. Terenul înalt de lângă râu este presărat cu vehicule militare ruse calcinate, tancuri separate de turelele lor şi corpuri carbonizate ale soldaţilor ruşi. Armata ucraineană afirmă că a distrus acolo cel puţin 73 de unităţi de echipament, inclusiv tancuri T-72 şi o varietate de vehicule de luptă ale infanteriei.

''Au avut trei locuri pentru traversare'', explică un ofiţer ucrainean. ''L-au încercat pe primul, au eşuat, au fost zdrobiţi acolo. L-au încercat şi pe al doilea, au fost zdrobiţi'' din nou. ''Ei bine, la ultimul (ponton distrus n.r.) pe care l-aţi văzut, acolo au pierdut cele mai multe echipamente. Acolo au încercat de patru ori. La prima încercare nu au reuşit, au fost striviţi cu artileria. La fel şi a doua oară. Le fiecare nouă încercare şi-au intensificat eforturile, neînţelegând că noi vedem totul. Iar la fiecare acţiune a lor noi aveam o contra-acţiune'', detaliază ofiţerul ucrainean pentru jurnaliştii CNN.

Armata ucraineană a folosit artileria pentru a distruge pontonul amplasat de trupele ruse peste râul Doneţk, în timp ce unităţi terestre ucrainene au împins în retragere trupele ruse către râul pe care nu-l mai puteau traversa înapoi întrucât pontonul fusese distrus. ''Nu mai aveau timp să treacă, nu mai aveau timp să lanseze bărcile. Toţi au fost copleşiţi cu artileria şi focurile de armă şi noi priveam cu ajutorul dronelor cum cădeau în apă şi se înecau'', povesteşte militarul ucrainean. Acesta crede că pe plan militar Rusia este victima propriei sale propagande şi a unor tactici ''depăşite". În privinţa echipamentelor militare, ruşii ''au unele lucruri noi, dar în cea mai mare parte totul este depăşit. Tacticile sunt de asemenea depăşite. Iar din punct de vedere tehnologic, ei sunt mult în urma NATO şi a echipamentelor americane'', conchide ofiţerul ucrainean.

Un colonel rus în retragere, Mihail Hodarenok, a avertizat marţi la o emisiune la postul public rus de televiziune Rossia-1 că Ucraina poate înarma, cu ajutorul SUA şi al UE, un milion de soldaţi bine pregătiţi şi puternic motivaţi ce ar putea pune mari probleme armatei ruse, relatează Agerpres. Acesta a subliniat faptul că, deşi într-adevăr există soldaţi ucraineni care se predau trupelor ruse, este vorba despre ''cazuri izolate'', iar în acest timp armata ucraineană îşi păstrează un nivel ridicat de motivaţie, la care se adaugă aprovizionarea ei cu arme moderne occidentale, situaţie căreia planificatorii militari ruşi trebuie să-i acorde atenţie în calculele lor strategice şi operaţionale.

''Situaţia pe acest plan se va înrăutăţi pentru noi'', a insistat colonelul, într-o critică neobişnuită auzită la un post TV rus despre mersul ''operaţiunii militare speciale'' în Ucraina.

UPDATE 18:20. Rușii susțin că dotează armata cu un laser care distruge o dronă în 5 secunde

Rusia susţine că este aproape de a introduce în dotarea armatei sale un laser de mare putere pentru a doborî drone şi aparate uşoare de zbor, relatează dpa. "Fizicienii noştri au dezvoltat sisteme cu laser care sunt de câteva ori mai puternice, permiţând incinerarea unor ţinte variate, şi le construiesc practic în aşa fel încât sunt gata pentru producţie în masă", a spus vicepremierul rus Iuri Borisov, miercuri, la o conferinţă organizată în apropiere de Moscova, relatează agenţia de ştiri rusă TASS. Potrivit lui Borisov, noua armă cu laser are o rază de acţiune de 5 km şi poate doborî drone de la o astfel de înălţime.

UPDATE 18:00. Comisia Europeană: 248 milioane euro în sprijinul ţărilor care primesc refugiaţi 

Comisia Europeană a decis, miercuri, să pună 248 milioane euro la dispoziţia României şi altor patru state membre care au fost cele mai afectate la începutul războiului şi care găzduiesc un număr mare de refugiaţi. Decizia se succedă evenimentului mondial de strângere de fonduri din 9 aprilie, intitulat „Susţinem Ucraina”, în cadrul căruia Comisia Europeană s-a angajat să sprijine, cu până la 400 milioane euro, refugiaţii care ajung din Ucraina în cele mai afectate state membre, arată un comunicat de presă al Executivului european.

Polonia, România, Ungaria, Slovacia şi Cehia vor primi această asistenţă de urgenţă din fondurile pentru afaceri interne, mai indică sursa citată. Statele membre pot utiliza aceste fonduri pentru a le oferi asistenţă imediată, de exemplu alimente, transport şi cazare temporară, persoanelor care fug din calea invaziei neprovocate a Ucrainei de către Rusia şi pentru a-şi spori capacitatea de a gestiona frontierele externe ale UE.

Organizaţiile societăţii civile şi autorităţile locale şi regionale joacă, de asemenea, un rol esenţial în furnizarea de asistenţă şi, prin urmare, statele membre vor trebui să se asigure că şi acestea au acces la această finanţare de urgenţă. Pentru a se asigura că plăţile se efectuează rapid, fără o sarcină administrativă considerabilă, Comisia va elibera fondurile mai degrabă pe baza rezultatelor obţinute, decât pe baza costurilor reale. Pentru sprijini în continuare nevoile iniţiale de primire pe măsură ce acestea evoluează, Comisia Europeană va pune la dispoziţie restul de 152 milioane euro după ce va obţine acordul autorităţii bugetare, conchide sursa menţionată.

UPDATE 17:10. Ucraina anuncţă că aproape 1.300 de civili au fost ucişi de ruşi în regiunea Kiev

Cel puţin 1.288 de trupuri ale unor civili ucraineni au fost descoperite în regiunea Kiev de la începutul invaziei ruse, a anunţat şeful Poliţiei regionale, potrivit BBC. "În acest moment, avem 1.288 de cadavre. Subliniez, civili", a precizat Andriy Nyebytov, conform agenţiei ucrainene Interfax. "Majoritatea au fost împuşcaţi cu arme automate", a adăugat oficialul din Kiev. Autorităţile continuă căutările în zona puternic afectată de invazia rusă. 

UPDATE 16:10. Soldatul rus, acuzat de uciderea unui civil ucrainean, a pledat vinovat

Primul militar rus, Vadim Şişimarin, judecat începând de miercuri cu privire la o crimă de război în Ucraina, de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie, a pledat vinovat şi a recunoscut toate faptele de care este acuzat.

UPDATE 15:50. Rusia expulzează zeci de diplomaţi spanioli şi italieni

Rusia anunţă, miercuri, expulzarea a 27 de diplomaţi spanioli şi a altor 24 de diplomaţi italieni, ca măsură de retorsiune, după ce Spania şi Italia au luat o măsură similară în luna aprilie, în urma invaziei ruse în Ucraina, relatează Reuters.

Douăzeci şi şapte de diplomaţi spanioli trebuie să părăsească Rusia în decurs de o săptămână, a anunţat, miercuri, Ministerul de Externe al Rusiei. Alţi 34 de diplomaţi francezi au fost expulzaţi de către Rusia, ca măsură de retorsiune, după ce Franţa a expulzat în aprilie 41 de diplomaţi ruşi, suspectaţi de spionaj, în urma invaziei ruse a Ucrainei. Francezii au termen două săptămâni să părăsească Rusia. În total, Moscova a decis expulzarea a 85 de diplomaţi din Franţa, Spania şi Italia.

Spania a expulzat în luna aprilie 25 de diplomaţi ruşi din cadrul ambasadei Rusiei la Madrid, alăturându-se altor ţări din Uniunea Europeană care au ordonat oficialilor ruşi să părăsească teritoriile ţărilor lor. De asemenea, Italia a decis în luna aprilie să expulzeze 30 de diplomaţi ruţi din motive de ”securitate naţională”, a declarat ministrul italian de Externe Luigi Di Maio, la Berlin, într-o conferinţă pe tema securităţii Republicii Moldova.

UPDATE 14:40: Comandanţii de rang înalt de la Azovstal, încă în combinat

Comandanţii de rang înalt de la Azovstal - combinatul siderurgic din Mariupol, ultima redută a rezistenţei ucrainene din acest oraş-port la Marea Azov - se află în continuare în interiorul oţelăriei şi încă nu s-au predat, a declarat liderul separatiştilor proruşi din Doneţk, Denis Puşilin, citat de media locale, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Agenţia de presă DAN al separatiştilor din Doneţk îl citează pe Puşilin afirmând că niciun comandant de top nu face parte dintre sutele de soldaţi care au ieşit la suprafaţă din tunelurile de la Azovstal şi s-au predat. "Nu au părăsit combinatul până acum", a spus el.

Rusia a comunicat miercuri că în total 959 de combatanţi ucraineni, între care 80 de răniţi, au ieşit din tunelurile şi buncărele de la Azovstal şi s-au predat începând de luni, fiind transportaţi în zone controlate de forţele ruse în Donbas.

Ucraina a acceptat evacuarea combatanţilor baricadaţi în oţelăria Azovstal după ce a primit garanţii din partea Crucii Roşii şi a ONU că aceştia vor fi în siguranţă după evacuarea de la combinatul siderurgic din Mariupol, a afirmat deputatul ucrainean Kira Rudik, din partea grupului parlamentar 'Golos', implicată în negocierile privind evacuarea apărătorilor de la Azovstal, într-o declaraţie pentru The New York Times, citată miercuri de media ucrainene.

Potrivit acesteia, până în prezent, mecanismul final pentru schimbul de prizonieri cu Federaţia Rusă nu este încă pregătit. Kievul ar vrea ca militarii ucraineni de la Azovstal să fie transferaţi într-o terţă ţară, bunăoară Turcia, dar Moscova se opune unei astfel de iniţiative, a indicat Rudik, citată de Focus.ua.

UPDATE 14:35 Ruşii acuzaţi că au lovit o școală din regiunea Donețk cu bombe cu fosfor alb

Armata ucraineană a acuzat miercuri că forţele ruse au bombardat o şcoală la Avdiivka, în regiunea Doneţk (estul Ucrainei), utilizând muniţii cu fosfor alb puternic inflamabile, care au provocat un incendiu ce a mistuit întreaga clădire, relatează agenţiile de presă EFE şi Ukrinform, citat de Agerpres.

Utilizarea muniţiilor cu fosfor alb este semnalată de către şeful administraţiei regionale militare din Doneţk, Pavlo Kirilenko, pe contul său Telegram. Bombele cu fosfor alb provoacă incendii care nu pot fi stinse cu apă, iar componentele sale la atingerea cu pielea umană încep să o "devoreze" până străbat osul.

Utilizarea acestui tip de muniţie în perimetrul localităţilor este interzisă din 1997 prin Convenţia de la Geneva. "O altă instituţie de învăţământ, distrusă de ruşi în regiunea Doneţk - Şcoala nr.1 din Avdiivka", susţine şeful administraţiei ucrainene din regiune Kirilenko. "Noaptea trecută, trupele ruse au efectuat bombardamente asupra unei şcoli cu muniţie cu fosfor alb interzise. Şcoala a ars în întregime. Din fericire, nu au fost înregistrate victime: în interiorul clădirii se afla doar personalul de pază, care a reuşit să se salveze", precizează el.

Înainte de invazie, în această şcoală, din care a rămas o carcasă fumegândă, studiau circa 200 de copii, potrivit Ukrinform. "În şcoală nu se afla niciun militar şi nici echipamente militare nu se aflau aici. Ruşii pur şi simplu distrug deliberat infrastructura civilă" în Ucraina, a subliniat Kirilenko.

Şeful administraţiei regionale militare a indicat că, din 24 februarie, când a început invazia, trupele ruse au avariat sau distrus 416 instituţii de învăţământ în regiunea Doneţk, inclusiv 181 de grădiniţe, 191 de şcoli, 23 de şcoli profesionale şi 21 de universităţi. "Vom reconstrui totul, dar ruşii vor plăti un preţ mare" pentru aceasta, a adăugat responsabilul ucrainean.

Nu este prima oară când autorităţile ucrainene acuză forţele ruse de utilizarea muniţiilor cu fosfor alb în atacurile lor împotriva oraşelor din Ucraina. Mai devreme luna aceasta, Kievul a acuzat Rusia că a folosit bombe cu fosfor alb într-un atac asupra combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, ultimul bastion al rezistenţei ucrainene din acest oraş-port la Marea Azov.

UPDATE 12:37: Regiunea Odesa atacată cu rachete lansate din Marea Neagră

Armata rusă a lansat miercuri un atac cu rachete de pe poziţiile lor din Marea Neagră care a afectat regiunea Odesa, în sud-vestul Ucrainei, a indicat Comandamentul de operaţiuni Sud al forţelor armate ucrainene pe contul său Telegram, potrivit EFE, citat de Agerpres.

"Un nou atac cu rachete lansat împotriva regiunii Odesa dinspre Marea Neagră", se menţionează în această informare. Armata rusă "continuă să distrugă infrastructurile (din zonă) şi să exercite presiune psihologică asupra civililor, atacând aşezări din regiune la primele ore ale dimineţii", subliniază comandamentul ucrainean.

Potrivit datelor preliminare, nu există informaţii pe moment cu privire la eventuale victime sau distrugeri semnificative, dar echipe de intervenţie s-au deplasat la faţa locului şi date precise vor fi făcute publice în orele următoare. Comandamentul militar ucrainean nu precizează, însă, locurile în care au lovit rachetele şi nici numărul proiectilelor lansate.

Odesa, oraş de coastă la Marea Neagră şi situat la câţiva kilometri de graniţa cu Republica Moldova, a fost scena unor bombardamente ruseşti anterioare, care au afectat îndeosebi infrastructuri civile, precum poduri sau autostrăzi.

UPDATE 12:26 Războiul din Ucraina, "un semnal de alarmă" pentru repararea sistemului energetic global 

Secretarul general al ONU, António Guterres, a anunțat un plan de accelerare a trecerii mondiale la energia regenerabilă, afirmând că războiul din Ucraina este un semnal de alarmă pentru ca întreaga lume să renunțe la combustibilii fosili, scrie CNN, citat de Mediafax.

Luând cuvântul la lansarea raportului "Starea climei globale 2021" al Organizației Meteorologice Mondiale, Guterres a descris constatările ca fiind "o litanie sumbră a eșecului umanității de a aborda perturbările climatice".

"Sistemul energetic global este stricat și ne aduce tot mai aproape de o catastrofă climatică. Combustibilii fosili sunt o fundătură - din punct de vedere ecologic și economic", a spus el. "Războiul din Ucraina și efectele sale imediate asupra prețurilor la energie reprezintă un alt semnal de alarmă. Singurul viitor sustenabil este unul regenerabil. Trebuie să punem capăt poluării cu combustibili fosili și să accelerăm tranziția către energia regenerabilă, înainte de a ne incinera singura noastră casă", a spus el, adăugând că "timpul se scurge".

În planul său, Guterres a propus ca tehnologiile de energie regenerabilă, cum ar fi stocarea în baterii, să fie tratate ca "bunuri publice globale esențiale și disponibile în mod gratuit". El a solicitat crearea unei coaliții globale privind stocarea pentru a accelera inovarea și implementarea, condusă de guverne și care să reunească companii de tehnologie, producători și finanțatori.

Aceeași coaliție trebuie să asigure, să extindă și să diversifice aprovizionarea cu componente și materii prime esențiale pentru tehnologiile de energie regenerabilă. Guvernele trebuie să creeze cadre și să reformeze birocrația pentru a uniformiza condițiile de concurență pentru energiile regenerabile.

Guvernele trebuie să renunțe la subvenționarea combustibililor fosili și să protejeze persoanele și comunitățile sărace și cele mai vulnerabile.Investițiile private și publice în energia regenerabilă trebuie să se tripleze, ajungând la cel puțin 4 trilioane de dolari pe an.

UPDATE 11:50: Rusia susține că aproape 1.000 de soldați ucraineni s-au predat la Azovstal

Rusia susține că 694 de luptători ucraineni s-au predat la Azovstal în ultimele 24 de ore. În plus, rușii susțin că au doborât două avioane și 15 drone.

Informarea a fost publicată de către Ministerul rus al Apărării, conform The Guardian. Începând de luni, un total de 959 de combatanți s-au predat de la uzina siderurgică Azovstal.

Ministerul a precizat că 694 de combatanți ucraineni care se aflau sub asediu s-au predat în ultimele 24 de ore. Rusia spune că, în total, 80 dintre cei care s-au predat au fost răniți, dintre care 51 au fost transportați la spital.

În plus, rușii susțin că au ucis 270 de luptători ucraineni și că „54 de unități de echipament militar au fost dezactivate" în cursul nopții. De asemenea, ei susțin că au doborât două avioane și 15 drone. Afirmațiile nu au fost verificate în mod independent.

UPDATE 11:00 Noi atacuri la Lugansk şi Doneţk. Ruşii controlează aproape 90% din regiune

Rușii au trimis elicoptere în Lugansk și încearcă să încercuiască un oraș cheie, relatează CNN, citând oficiali ucraineni. Oficialii militari ucraineni susțin că rușii și-au intensificat eforturile de a distruge apărarea ucraineană în regiunea Lugansk, aducând 15 elicoptere pentru a întări ofensiva.

Apărarea ucraineană din jurul orașelor Sievierodonețk (Severodonețk) și Lisichansk (Lysychansk) rămâne sub presiunea intensă din cauza bombardamentelor de artilerie și a atacurilor aeriene, care s-au intensificat și în satele mai de la sud, cum ar fi Hrîbivka (Vrubivka). De ce este vizată această zonă? Forțele ruse încearcă să străpungă liniile ucrainene și să finalizeze capturarea Luganskului. Rușii controlează aproximativ 90% din regiune, conform celor mai multe estimări, citate de CNN. 

Serhiy Hayday, șeful administrației militare a regiunii Lugansk, a declarat că patru civili au fost uciși în ultimele lupte și că uzina de azot din Sievierodonețk a fost lovită din nou. „Lumea rusă distruge totul în calea ei încercând să impună acest tip de viață în regiunea Lugansk – fără oameni, case, fabrici”, a spus el. Hayday a mai precizat că orașul a rezistat marți la 15 atacuri de artilerie.

Statul Major al forțelor armate ucrainene a anunțat noi atacuri ale forțelor ruse la Slaviansk (Sloviansk) în regiunea Donețk. De săptămâni întregi, forțele ruse încearcă să-i împingă pe ucraineni spre sud pentru a finaliza preluarea Donețkului. Forțele ruse încearcă să încercuiască unitățile ucrainene în jurul orașului Lîman și să obțină controlul deplin asupra localității Drobysheve. Dacă reușesc, apărarea ucraineană din Lîman ar fi vulnerabilă la atacuri din trei direcții. Marți a avut loc un atac puternic de artilerie în zonă.

Mai la nord, la Harkov, rușii au continuat să bombardeze satele de la nord de oraș pentru a împiedica contraofensiva Ucrainei, care a dus trupele ucrainene la granița cu Rusia, potrivit Statului Major. Fără a oferi detalii, Statul Major General al Ucrainei a mai spus în informarea de miercuri că ”inamicul continuă să bombardeze pozițiile de artilerie ale trupelor noastre și infrastructura civilă în așezările de frontieră din regiunile Cernihiv și Sumî”.

UPDate 10.55 ONU confirmă că 3.752 de civili au murit în Ucraina

ONU a confirmat că 3.752 de civili au murit în Ucraina de la începutul invaziei Rusiei, pe 24 februarie. De asemenea, 4.062 de civili au fost răniți.

UPDATE 10.50 Vicepremierul rus promite că Herson, regiunea ucraineană ocupată, va fi "un loc demn în familia noastră rusă"

Vicepremierul rus Marat Husnullin a efectuat marţi o vizită în regiunea Herson, regiune ocupată de forţele ruse în sudul Ucrainei încă din primele zile ale invaziei declanşate în 24 februarie, unde a declarat că această regiune va ocupa "un loc demn în familia noastră rusă", relatează miercuri DPA şi Meduza.io, citate de Agerpres.

Regiunea Herson din jurul oraşului-port cu acelaşi nume este situată pe malul drept al Niprului până la gura de vărsare a fluviului în Marea Neagră.

"Herson are o mare perspectivă", îl citează pe Husnullin agenţia oficială de presă rusă RIA Novosti. "Îi aşteptăm pe toţi, îi invităm să coopereze, nu trebuie să vă fie frică, vom trăi şi lucra împreună mai departe", a adăugat acesta.

Responsabilul rus a remarcat că "viaţa în Herson este relativ paşnică la ora actuală şi sunt puţine distrugeri". Guvernul Federaţiei Ruse, a spus Husnullin, a alocat deja fonduri pentru "reconstrucţia şi reparaţia drumurilor şi podurilor" în regiunea Herson, iar "pe linia Ministerului Agriculturii" se preconizează să fie oferite agricultorilor din regiune "toate măsurile de sprijin aflate la dispoziţia Rusiei".

La începutul lunii mai, regiunea Herson a fost vizitată de secretarul Consiliului general al Rusiei Unite, partidul puterii în Rusia, Andrei Turciak, care declarase că "Rusia este aici pentru totdeauna". La 1 mai, Rusia a introdus rubla rusă ca monedă oficială în regiune. Cu câteva zile în urmă, administraţia instalată de Moscova în această regiune ucraineană a declarat că intenţionează să lanseze un apel către conducerea rusă pentru a obţine dreptul de a deveni parte a Federaţiei Ruse.

Astfel, adjunctul şefului regiunii, Kirill Stremousov, a afirmat anterior că nu va exista niciun referendum, nici o tentativă de a proclama regiunea drept republică. El a argumentat abţinerea de la organizarea unui referendum prin faptul că o consultare similară desfăşurată în peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, nu a fost recunoscută la nivel internaţional. Stremousov, potrivit presei ucrainene, este un activist local, unul dintre liderii mişcării antivaccin împotriva COVID-19 din Ucraina, care în 2019 fusese suspectat de implicare în atacul asupra redacţiei unui ziar din Herson.

Într-un interviu acordat RIA Novosti la 8 mai, Stremousov a declarat că locuitorilor din regiunea Herson li se vor elibera paşapoarte ruseşti, probabil, "încă din acest an", iar în data de 9 mai el a pledat pentru o "integrare maximă în componenţa Federaţiei Ruse". Pe de altă parte, guvernul de la Kiev şi-a exprimat convingerea că rusificarea regiunii Herson nu va avea sorţi de izbândă, notează DPA.

UPDATE 10.30 3.000 de civili din Mariupol, ţinuţi captivi de ruşi în Donestk

Rusia ar ține peste 3.000 de civili din Mariupol, într-o fostă colonie penală din regiunea Donestk, din estul Ucrainei. Avocatul poporului ucrainean pentru drepturile omului, Liudmila Denisova, a declarat că printre cei reținuți se numără aproximativ 30 de voluntari care au livrat ajutor umanitar orașului, conform Sky News. Liudmila Denisova a adăugat că majoritatea civililor sunt ținuți acolo timp de o lună, dar cei considerați „deosebit de periculoși”, cum ar fi foștii soldați și polițiștii, sunt ținuți timp de două luni.

UPDATE 10.00 Departamentul de Stat al SUA, program care va căuta dovezi ale crimelor de război din Ucraina

Departamentul de Stat al SUA a anunțat marți lansarea unui nou program "pentru a capta, analiza și pune la dispoziția publicului larg dovezi ale crimelor de război și ale altor atrocități comise de Rusia în Ucraina", informează Mediafax.

Programul, numit Conflict Observatory, "cuprinde documentarea, verificarea și diseminarea dovezilor din surse deschise privind acțiunile forțelor Rusiei în timpul războiului brutal ales de președintele Putin", potrivit unei note de presă a Departamentului de Stat.

"Conflict Observatory va analiza și va păstra informațiile disponibile în mod public și comercial, inclusiv imaginile din satelit și informațiile împărtășite prin intermediul rețelelor de socializare, în conformitate cu standardele juridice internaționale, pentru a fi utilizate în cadrul mecanismelor de responsabilizare actuale și viitoare", se arată în notă.

Informațiile vor fi împărtășite public prin intermediul unei platforme online, a adăugat nota.

Departamentul de Stat a precizat că programul este o colaborare cu "Esri, o companie de top în domeniul sistemelor de informații geografice, Laboratorul de cercetare umanitară al Universității Yale, Inițiativa de salvare culturală Smithsonian și PlanetScape Ai", iar "guvernul SUA a contribuit, de asemenea, cu imagini comerciale din satelit".

Departamentul de Stat a declarat că se așteaptă ca organizațiile partenere internaționale să se alăture programului. Rapoartele vor fi disponibile pe site-ul ConflictObservatory.org.

UPDATE 09.00 Kiev: Primul proces pentru crime de război după invazia rusă

Justiţia ucraineană începe miercuri primul său proces pentru crime de război de la pătrunderea trupelor Moscovei pe teritoriul său, cel al unui soldat rus acuzat că a împuşcat un civil neînarmat, notează AFP, citată de Agerpres.

Procesul, care ar trebui să fie urmat rapid de alte câteva, va fi un test pentru sistemul judiciar ucrainean, într-un moment în care instituţiile internaţionale îşi desfăşoară şi ele propriile anchete cu privire la abuzurile comise de trupele ruse în această ţară.

Vadim Şişimarin, 21 de ani, va compărea de la orele 14.00 (11.00 GMT) în faţa tribunalului districtului Solomiansky din Kiev, unde va trebui să dea explicaţii cu privire la moartea unui bărbat de 62 de ani, la 28 februarie, în nord-estul Ucrainei.

Acuzat de crime de război şi omor premeditat, militarul, originar din Irkutsk, în Siberia, riscă închisoarea pe viaţă.

UPDATE 08.00 Ministrul apărării ucrainean: Războiul cu Rusia intră într-o fază prelungită

Pe de altă parte, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a afirmat marţi că războiul cu Moscova intră într-o "fază prelungită", ruşii căutând controlul total al regiunea Donbas şi să ocupe sudul, notează AFP, citat de Agerpres.

"Rusia se pregăteşte să desfăşoare o operaţiune militară pe termen lung", a declarat în faţa miniştrilor apărării din Uniunea Europeană (UE) şi secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg. "Războiul intră într-o fază prelungită", a adăugat el în acest discurs, al cărui text a fost publicat pe contul său de Facebook.

Potrivit lui Reznikov, trupele ruse îşi întăresc în prezent poziţiile în teritoriile pe care le ocupă în regiunile Zaporojie şi Herson, pentru "a trece în mod defensiv dacă este necesar". "În prezent, principalele eforturi ale Kremlinului se concentrează asupra încercărilor de a încercui şi distruge regruparea forţelor armate ucrainene în regiunile Doneţk şi Lugansk", în estul ţării, parţial în mâinile separatiştilor pro-ruşi, a continuat el.

Reznikov a citat, de asemenea, ca obiectiv al Moscovei "crearea unui coridor terestru care să lege Rusia de Crimeea", o peninsulă pe care a anexat-o în 2014, şi ocuparea "întregului sud al Ucrainei". El le-a cerut aliaţilor occidentali ai Ucrainei mai multă coordonare în livrările de arme către Kiev, "pentru a ne elibera teritoriile cât mai curând posibil".

La rândul său, Ministerul ucrainean al Apărării a indicat în raportul său de marţi seară că forţele ruse desfăşoară "ofensive de-a lungul întregii linii de contact" în regiunea Doneţk şi parţial în regiunea vecină Lugansk.

UPDATE  07.00 Rusia: Luptătorii de la Azovstal, anchetaţi pentru crime de război

265 de luptători ucraineni, majoritatea grav răniți, au fost evacuați din buncărele combinatului Azovstal din Mariupol. Aceştia au rezistat eroic în oţelărie timp de aproape 3 luni. Soarta acestora se află în mâinile ruşilor, care anunţă că îi va ancheta pentru „crime de război”. Odată cu evacuarea din buncărele combinatului Azovstal, forțele ruse vor prelua controlul complet în Mariupol.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰