Fermierii din Europa au câștigat primele concesii de la UE. Derogare la GAEC 8 privind terenul pârloagă

Fermierii din Europa au câștigat primele concesii de la UE după săptămâni de proteste în Franța, Germania, Belgia și Italia, inclusiv România. Au primit o derogare de un an de la legea care îi obligă pe agricultori să lase 4%-7% din teren pârloagă pentru restabili sănătatea solului și cresterea biodiversitati.Totodată,   Bruxelles-ul va prelungi cu un an scutirea de taxe pentru importurile de produse, cereale şi alimente, din Ucraina, dar va exista o frână de urgenţă: taxele vor fi reintroduse dacă piaţa va fi inundată. 

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• Un român de 100 de ani a votat la o secţie din Munchen

Comisia Europeană a propus miercuri să permită fermierilor să se folosească de derogarea pentru 2024 din reglementările cuprinse în Politica Agricolă Comună (PAC) care îi obligă să menţină anumite terenuri pârloagă.  Propunerea Comisiei, trimisă miercuri statelor membre UE, care vor vota pe acest subiect într-o reuniune a comitetului, este primul răspuns politic concret la rezolvarea temerilor fermierilor legate de venituri, se arată în comunicatul Executivului comunitar.

Pentru a primi sprijinul PAC la care sunt îndreptăţiţi, fermierii trebuie să respecte un set de nouă standarde în beneficiul mediului şi climei. Acest principiu de condiţionalitate se aplică la aproape 90% din suprafaţa agricolă utilizată în UE şi are un rol important în integrarea practicile agricole sustenabile. Setul de standarde de bază face referire la GAEC, care înseamnă "bunele condiţii agricole şi de mediu".

Ce este Standardul 8 GAEC

Standardul 8 GAEC impune alocarea unei ponderi minime din terenul arabil pentru terenuri sau zone neproductive. Acestea din urmă se referă la terenurile lăsate în pârloagă, dar şi la zone cu gard viu sau copaci. De regulă, fermierii care au mai puţin de zece hectare de teren arabil sunt exceptaţi de la această obligaţie. Miercuri, Comisia Europeană a oferit posibilitatea ca toţi fermierii din UE să fie exceptaţi de la această cerinţă, dar să fie eligibili pentru plăţile directe PAC.

În loc să lase 4% din teren nelucrat sau neproductiv, se va considera că fermierii UE care cultivă plante fixatoare de azot (mazăre, fasole, linte) şi/sau au culturi secundare pe 7% din terenul lor arabil îndeplinesc cerinţele. Culturile secundare sunt plantele care cresc între două culturi principale. Acest culturi pot servi ca furaje pentru animale sau îngrăşăminte verzi. Folosirea plantelor fixatoare de azot şi a culturilor secundare aduce beneficii mediului.

Propunerea Comisiei este calibrată cu atenţie pentru a oferi echilibrul adecvat între oferirea, pe de o parte, a unui sprijin adecvat fermierilor, care se confruntă cu numeroase crize, şi, pe de altă parte, pentru protejarea biodiversităţii şi a calităţii solurilor.

Opoziția față de această regulă a alimentat parțial proteste ale fermierilor din Europa, în Franța, Belgia, Olanda, Germania, Spania și Italia. Măsura a fost contestată şi în România. 

Măsura va fi votată în următoarele zile de statele membre UE în cadrul reuniunii comitetului. După acea, Executivul comunitar va asigura adoptarea oficială. Reglementarea se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2024. Statele membre UE care vor să aplice derogarea la nivel naţional trebuie să notifice Comisia Europeană în termen de 15 zile, astfel încât fermierii să fie informaţi cât mai curând posibil.