Lumea s-a săturat de război. De ce riscă Occidentul să condamne Ucraina la o sufocare lentă

În timpul unui eveniment privat, un ofițer britanic de rang înalt a ținut un discurs în care a explicat că Occidentul se află în situația în care trebuie să considere războiul care are loc pe teritoriul ucrainean ca o primă fază a unui conflict care se poate întinde pe un deceniu. "Dacă Ucraina va câștiga, Rusia nu va accepta. Dacă Rusia va câștiga, atunci va merge mai departe", a explicat acesta, citat de The Guardian.

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

În acest context, există pericolul ca atenția Occidentului să se îndepărteze de la problemele din Ucraina și de la eforturile care s-ar putea întinde pe mai mulți ani pentru a pune capăt conflictului. Eforturile de pe câmpul de luptă sunt dublate de eforturile diplomatice de a construi alianțe și a menține presiunile asupra Rusiei.

În mod public, liderii occidentali vor încerca să mențină imaginea unității și determinării de a acționa în aceeași direcție. Cu toate acestea, nu putem uita că probleme precum inflația și criza energetică pot submina determinarea.

Liderii occidentali plătesc politic consecințele războiului

Prim-ministrul estonian, Kaja Kallas, a declarat pentru The Guardian că "oboseala războiului ne lovește. Rusia mizează că ne vom sătura de război. Nu trebuie să cădem în capcană. Poziția Ucrainei se deteriorează, iar Rusia este mai agresivă ca niciodată, pentru că vrea să-și arate victoriile acasă, așa că devine din ce în ce mai dificil".

Această schimbare de logică a războiului pe care Rusia mizează vine pe fondul presiunilor electorale și politice cu care se confruntă liderii țărilor care acum își anunță susținerea pentru Ucraina. Mai exact, Joe Biden și partidul democrat riscă o înfrângere în alegerile parțiale din noiembrie, la care s-ar putea alătura și revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Într-o situație mai complicată se află Emmanuel Macron, acesta pierzând majoritatea absolută din Adunarea Națională, iar o situația similară se conturează pentru Olaf Scholz.

Oboseala acumulată în urma acestui război se manifestă și în cazul altor lideri europeni care își văd pozițiile amenințate și care se confruntă cu amenințări constante la adresa puterii lor.

Oboseala se resimte și pe câmpul de luptă

Gustav Gressel, expert în securitate al Consiliului European, a declarat că industria de apărare a Ucrainei a fost distrusă, iar stocurile sale de armament sovietic vechi au fost epuizate, lăsând armata dependentă de sprijinul oferit de statele occidental. El mai argumentează că, după cum stau lucrurile în prezent, ucrainenii se vor confrunta și cu un deficit acut de vehicule blindate în următoarele luni.

"Dacă vom discuta întotdeauna despre criză, odată ce aceasta va avea loc și vom începe programul de livrare doar odată ce situația din Ucraina va fi urgentă, vom da întotdeauna rușilor un avantaj, și îl vor folosi", a declarat Gressel, adăugând că o parte a problemei a fost reprezentată de poziția Germaniei care continuă să insiste că politica NATO este de a nu furniza tancuri, chiar dacă aceasta nu există.

Al doilea teatru de război este economia. Consensul europenilor a fost că măsurile adoptate trebuie să rănească Rusia mai mult decât UE. Cu toate acestea, Putin continuă să susțină că economia țării sale nu a avut de suferit și că, în cele din urmă, rubla și-a revenit de la începutul conflictului.

Vestul dă semne de oboseală în acest război și la nivelul influenței pe care o manifestă la nivel global. Unul dintre organizatorii  summitului G7 din Germania, Wolfgang Schmidt, a declarat că este vitală împiedicarea Moscovei și Beijingului să despartă G7 de țările BRICS și să dea vina pe sancțiunile occidentale pentru penuria de cereale din Africa.

Schmidt explică faptul că în discuțiile cu liderii din afara Europei se ajunge repede la concluzia că declanșarea unui război și încălcarea suveranității reprezintă un fapt neacceptabil. Cu toate acestea, aceștia mai subliniază și faptul că consideră că sancțiunile impuse de Occident sunt cele care accentuează insecuritatea alimentară și criza energetică cu care se confruntă cetățenii lor.

În acest moment, occidentalii încearcă să schimbe narațiunile vehiculate la nivel mondial și să convingă întreaga lume că Rusia este cea care este responsabilă pentru foametea care se prefigurează. Acest joc are mize din ce în ce mai mari și asta deoarece, exporturile mai mici din Ucraina vin la pachet cu seceta din țări precum Kenya, Somalia și Etiopia.

Samantha Power, șefa USAID, a susținut săptămâna aceasta că este absolut esențial nu doar pentru Ucraina, ci și pentru ca democrația să câștige războiul informațional, mai ales în dezbaterile legate de limitarea exporturilor din Rusia și Ucraina către țări din sudul global.