"Mi-e foame, mama a murit". Momentul în care salvatorii columbieni îi găsesc pe cei 4 copii în junglă: fetiţa de 13 ani, nevoită să-şi abandoneze mama pentru a-şi salva fraţii

O eroină în adevăratul sens al cuvântului. Aşa e descrisă micuţa Lesly, fetiţa columbiană în vârstă de 13 ani care a avut grijă de cei trei fraţi ai ei în junglă, timp de 40 de zile. Pe 1 mai, avionul în care călătoreau împreună cu mama lor, o altă rudă şi pilotul s-a prăbuşit. Adulţii au murit în accident, iar micuţii au reuşit să supravieţuiască. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Lesly (13 ani), Soleiny (9), Tien Noriel (5) şi Cristin (1) au fost găsiţi în viaţă, vineri după-amiază. Ei au rămas singuri în junglă după ce avionul Cessna 206 cu care se deplasau împreună cu mama lor, cu pilotul şi un apropiat s-a prăbuşit, la 1 mai. Adulţii nu au supravieţuit.

Nicolas Ordonez Gomes, membru al echipei: Fata mai mare, Lesly, ţinând-o pe cea mică de mână, a alergat către mine. Am luat-o în braţe şi ea mi-a spus; ‘Mi-e foame’. Am întrebat unde este băiatul. El era întins. După o primă îmbrăţişare şi după ce i-am dat puţină mâncare, el s-a ridicat şi mi-a spus, foarte conştient de ceea ce spunea: ‘Mama a murit’. Am început imediat să le adresăm cuvinte de consolare, să le spunem că suntem prieteni, că venim din partea familiei, a tatălui, a unchiului. Că suntem din familie! El a reacţionat: ‘Vreau pâine şi chorizo’

Lesly a fost găsită nevătămată alături de fraţii ei. Cel mai mic are doar un an.  

Pedro Sanchez, comandantul operaţiunii de căutare: Miracol! Miracol! Miracol! Acesta era cuvântul cheie al Operaţiunii Speranţa. Însemna că i-am găsit. Întrebarea a fost: în ce stare sunt? Vii! 

Fata de 13 ani a fost învăţată de mică să se descurce în junglă

Bunica ei o ducea în excursii şi îi arăta care plante sunt bune de mâncat şi care sunt otrăvitoare. După accident, Lesly şi-a hrănit fraţii cu făină de manioc, găsită în avion. Când s-a terminat, a cules fructe şi seminţe. Tot adolescenta a făcut adăposturi din crengi legate cu elastice de păr. 40 de zile mai târziu, starea lor de sănătate nu este gravă. 

Alt salvator, Henri Guerrero, a vorbit despre bucuria imensă a găsirii copiilor. "Ceea ce a fost extraordinar a fost faptul că toţi erau conştienţi. Fata cea mare îşi amintea totul. Copiii voiau să mănânce orez cu lapte, pâine. Stăteau pe un prosop pe pământ, de patru zile erau în acelaşi loc. Nu mai rezistau. Au rămas tot timpul în apropierea unei ape curgătoare. Umpleau cu apă o sticlă mică. Am vorbit doar cu fata cea mare. Mi-a povestit că a ascultat toate mesajele de la elicoptere, în care se spunea că sunt căutaţi, mesajl bunicii, care le-a spus să nu plece şi să nu se teamă de câinele Wilson care îi caută".

Ivan Velasquez, ministrul columbian al Apărării: (n.red. Copiii) sunt în proces de recuperare şi, potrivit medicilor, cel mai important e să se hidrateze. Bineînțeles că au fost într-o situație complicată și nu sunt încă în stare să mănânce.

Copiii au fost vizitaţi la spital de preşedintele columbian şi de fiicele lui. Membrii comunităţilor indigene au venit şi ei cu jucării. Micii supravieţuitori au început un tratament nutrițional și de recuperare psihologică şi vor rămâne sub supraveghere încă trei săptămâni. 

Astrid Caceres, şefa serviciilor sociale columbiene: Nu vorbesc mult și sunt slăbiţi, deși vor să se joace. Când un copil se joacă, este minunat, este semn că trec peste situaţie.

Mama copiilor a mai supravieţuit 4 zile după impact

Odată cu recuperarea micilor supravieţuitori, ies noi detalii la suprafaţă despre ceilalţi pasageri ai avionului. Tatăl copiilor de unu şi patru ani a aflat de la Lesly că mama lor ar mai fi supravieţuit încă patru zile după impact, însă le-ar fi spus celor mici să plece de la locul accidentului. Cu toate acestea, nu trece o clipă în care tatăl să nu-i mulţumească lui Dumnezeu pentru miracol. 

Manuel Ranoque, tată: Adevărul este că noi suntem indigeni şi credem foarte mult în junglă, care este mama noastră. De aceea am avut mereu speranţă, pentru că jungla sau natura nu ne-au lăsat niciodată la greu. 

La Bogota, în apropierea spitalului, şi membrii unei comunităţi indigene au ţinut o ceremonie de mulţumire pentru salvarea copiilor.  Imaginile din avionul care i-a dus la spital arată grija medicilor pentru fiecare dintre cei mici. 

Povestea familiei este una impresionantă

Parte a comunităţii Uitoto, copiii urcaseră în avion cu mama lor ca să fugă din calea războiului. Tatăl micuţilor, un lider local, fusese ameninţat de mai multe grupări criminale. Acum, situaţia se va schimba. Generalul care a condus căutările va deveni naşul fetiţei de un an.  

Copiii au avut la dispoziţie după accident doar o plasă de ţânţari, un prosop, un minim de echipament de camping, două telefoane mobile (cu bateriile epuizate rapid), o lanternă şi o mică cutie muzicală.

După mai bine de o lună de căutări fără succes, armata era pe cale să-şi efectivele de căutare. Membrii forţelor de căutare şi salvare au slăbit fiecare între 3 şi 10 kilograme pe parcursul întregii operaţiuni de căutare. Armata spune că încă îl caută acum pe Wilson, câine de căutare al armatei care s-a pierdut în junglă. Numele şi fotografiile cu acest câine de şase ani sunt acum afişate la ferestre, în Bogota.