Planul lui Trump pentru Ucraina lasă UE cu o factură uriașă de 3 trilioane de dolari: "O trădare a Europei"

Planul lui Donald Trump privind Ucraina implică retragerea parțială a SUA din sprijinul militar și financiar acordat Kievului, lăsând Europa să suporte costurile reconstrucției și securității postbelice, estimate la peste 3 trilioane de dolari. În același timp, Trump negociază direct cu Vladimir Putin, fără implicarea directă a Uniunii Europene, ceea ce generează îngrijorări că SUA ar putea ceda în fața cerințelor Moscovei, punând în pericol securitatea europeană și viitorul NATO, arată o analiză Bloomberg. 

• Primul mesaj al lui Ilie Bolojan după ce a preluat funcţia de preşedinte interimar. DETALII la Observator 19:00, la Antena 1
• Planul lui Trump pentru Ucraina lasă UE cu o factură uriașă de 3 trilioane de dolari: "O trădare a Europei"

Președintele  Donald Trump a început să contureze noua strategie a administrației sale privind războiul din Ucraina, iar mesajul către Europa este clar: statele UE trebuie să suporte povara financiară a reconstrucției și securității postbelice. Potrivit unei analize Bloomberg Economics, protejarea Ucrainei și consolidarea capacităților militare europene ar putea costa Europa peste 3,1 trilioane de dolari în următorii zece ani.

"Am dat Ucrainei 350 de miliarde de dolari, mult mai mulți bani decât Europa și Europa este într-un pericol mult mai mare. (Între Rusia şi SUA) este un ocean, între Europa şi Rusia este Ucraina", a declarat Trump miecuri seară din Biroul Oval, reluând o  declaraţie de pe 3 februarie. "Uite, avem un ocean între noi (între Rusia şi SUA). Ei (europenii) nu. Este mai important pentru ei decât pentru noi."

Negocieri fără Europa

Trump a discutat miercuri cu președintele rus Vladimir Putin, demarând procesul negocierilor de pace fără implicarea directă a Uniunii Europene. În același timp, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, le-a transmis aliaților NATO că vor trebui să își asume responsabilitatea pentru securitatea regională și pentru sprijinirea Ucrainei.

"Administrația anterioară a SUA a considerat că trebuie făcut totul pentru ca războiul să continue. Actuala administrație crede că trebuie făcut totul pentru a asigura pacea. Suntem impresionați de această poziție și suntem deschiși la dialog", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Surse europene au declarat pentru Bloomberg că oficialii UE au fost luați prin surprindere de convorbirea dintre Trump și Putin. Un diplomat european a numit mișcarea un "sell-out" (n.r. o trădare sau o vânzare) susținând că SUA par dispuse să accepte cerințele Moscovei chiar înainte de a începe negocierile.

UE, prinsă între amenințarea rusă și neimplicarea SUA

Războiul din Ucraina a adus Europa într-o situație critică. Rusia dispune de o capacitate industrială militară superioară, iar războiul a întărit economia de război a Moscovei. În schimb, țările UE nu au ajuns la un consens privind politica de apărare: unele insistă pe producția de armament în Europa, altele preferă achizițiile din SUA, iar unele guverne susțin că banii ar trebui investiți în infrastructură, nu în armament.

Pe fondul acestor diviziuni, Trump a transmis un mesaj dur aliaților: SUA nu vor trimite trupe în Ucraina, iar aderarea Kievului la NATO nu este realistă. Secretarul Apărării Pete Hegseth a reiterat această poziție, spunând că Europa trebuie să-și asume responsabilitatea pentru propria securitate.

Ce înseamnă acest lucru pentru Europa?

Bloomberg estimează că, pentru a sprijini Ucraina și a-și moderniza armatele, UE trebuie să aloce cel puțin 3,1 trilioane de dolari în următorii 10 ani. Printre cheltuielile majore se numără:

• 175 miliarde de dolari pentru reconstrucția armatei Ucrainei
• 30 miliarde de dolari pentru o potențială forță de menținere a păcii
• Majorarea bugetului de apărare al UE la 3,5% din PIB
• Achiziția de muniție, sisteme de apărare antiaeriană și echipamente militare moderne

Reconstrucția armatei Ucrainei ar putea costa aproximativ 175 de miliarde de dolari pe parcursul a 10 ani, în funcție de starea forțelor sale în momentul încheierii unui acord și de cât teritoriu va trebui să apere. O forță de menținere a păcii formată din 40.000 de militari ar costa aproximativ 30 de miliarde de dolari pentru aceeași perioadă, deși președintele Volodimir Zelenski a declarat că va fi nevoie de un număr mult mai mare de militari.

Cea mai mare parte a fondurilor ar fi destinată consolidării armatelor statelor membre ale UE și creșterii bugetului total de apărare la aproximativ 3,5% din PIB, conform celor mai recente discuții. Finanțarea suplimentară ar acoperi stocurile de artilerie, sistemele de apărare antiaeriană și rachetele. De asemenea, ar contribui la întărirea granițelor de est ale UE, pregătirea armatelor europene pentru o desfășurare rapidă și dezvoltarea masivă a industriei de apărare europene.

Dacă această finanțare ar fi realizată prin împrumuturi, ar însemna o creştere cu 2,7 trilioane de dolari a cheltuielilor celor mai mari cinci membri europeni ai NATO în următorul deceniu, potrivit Bloomberg Economics.

Riscurile pentru Europa

Liderii europeni se confruntă cu o dilemă geopolitică majoră. Pe de o parte, fără un angajament ferm al SUA, Rusia ar putea profita de slăbiciunile blocului european pentru a-și extinde influența. Pe de altă parte, Trump ar putea ceda prea mult în fața lui Putin, iar un acord negociat exclusiv între SUA și Rusia ar putea submina securitatea Europei.

Scenariile posibile sunt multiple:

• Un acord de pace negociat între SUA și Rusia, care ar putea presupune cedarea unor teritorii ucrainene și excluderea Kievului din NATO.
• O retragere a SUA din conflict, lăsând Europa să suporte singură costurile apărării Ucrainei.
• O escaladare a tensiunilor, în cazul în care Rusia consideră că UE nu are capacitatea de a se apăra singură.

Ce urmează

Trump și Putin au discutat despre o posibilă întâlnire personală, iar liderul american a menționat că prima întrevedere ar putea avea loc în Arabia Saudită. În același timp, vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio vor participa la Conferința de Securitate de la München, unde oficialii europeni vor încerca să obțină clarificări privind poziția SUA.

Între timp, Ucraina se află într-o poziție dificilă: fără garanții de securitate solide din partea NATO și cu o Europă încă indecisă în ceea ce privește strategia sa de apărare, viitorul conflictului rămâne incert, concluzionează Bloomberg.