Ce ascunde ameninţarea lui Putin: "Înainte nu existau probleme, acum vor exista". ISW: Liderul rus nu acceptă nimic în afară de capitularea totală a Occidentului

În primul său discurs electoral dinaintea alegerilor din martie 2024, Vladimir Putin a promis să facă din Rusia o putere suverană. Totodată a acuzat din nou statele din Occident că vor să doboare economia rusă, precum şi sistemul politic şi de stat. Mai mult, a anunţat creşterea prezenţei militare la graniţa cu Finlanda. Deşi înainte nu existau probleme, acum vor exista, a spus preşedintele rus, care a declarat că va amplasa acolo mai multe baze militare. 

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

Vladimir Putin a amenințat Finlanda și NATO în ansamblu într-o declarație menită aparent să îndepărteze preocupările cu privire la amenințarea pe care Rusia o reprezintă la adresa alianţei nord atlantice, a apreciat Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank din SUA care a făcut o analiză a discursului liderului de la Kremlin. 

Asigurările lui Putin cu privire la intențiile sale pașnice față de NATO sunt cuvinte goale, în contextul amenințărilor pe care el și experții Kremlinului le-au făcut recent împotriva statelor membre NATO, arată analiştii occidentali de la ISW. Putin încearcă de două decenii să slăbească NATO și a cerut mereu schimbări care ar echivala cu dezmembrarea alianţei, ameninteşte ISW.

Scopul lui Putin este să stabilească condiții care ar face ca NATO să-și submineze propria putere globală, creând o alinţă înfrântă din punct de vedere structural și ideologic, care nu poate rezista obiectivelor viitoare ale Rusiei.  Putin a lăsat de înţeles că el continuă să perceapă Occidentul ca fiind slab, în ​​contrast cu încrederea pe care o are în creșterea puterii Rusiei. Putin respectă doar puterea militară şi nu a crezut că SUA și NATO o vor folosi pentru a apăra Ucraina, el se aşteaptă ca sprijinul Occidentului pentru Ucraina să se prăbușească, mai comentează ISW.

Totodată, Putin invocă din ce în ce mai mult o concepție intenționat vagă și pseudo-realistă a suveranității ruse, într-un efort de a justifica obiectivele Rusiei de a-şi impune interesele în Ucraina și nu numai.

Legăturile dintre putere și suveranitate invocate tot mai des de Putin au scopul de a sprijini eforturile agresive ale Rusiei, de a-şi atinge obiectivele strategice și de a diminua puterea occidentală în faţa căreia le prezintă drept măsuri defensive care protejează suveranitatea Rusiei.

Putin continuă să exprime o viziune în care Rusia trebuie să-și impună voința fără niciun compromis sau fără a se confrunta cu consecințe existențiale. Viziunea lui Putin asupra lumii asugerează că preşedintele rus consideră orice altceva în afară de capitularea totală a Occidentului față de marile obiective strategice ale Rusiei este insuficient.

Discursul repetitiv al Kremlinului despre intențiille sale ostile față de NATO, împreună cu potențialele capacități militare ale Rusiei dacă va câştiga în Ucraina, reprezintă o amenințare credibilă și costisitoare la adresa securității occidentale, avertizează ISW.  Sprijinul pentru Ucraina oferă Occidentului cea mai bună oportunitate de a evita aceste costuri și amenințarea la scară largă a Rusiei, concluzionează Institutul pentru Studiul Războiului.

Putin a avertizat că vor exista probleme pentru Finlanda, după ce Helsinki a intrat în NATO 

Ce a spus Putin în weekend? Preşedintele rus a avertizat că intrarea Finlandei în NATO în acest an va crea "probleme" şi a anunţat o întărire militară la frontiera de nord-vest. "Nu erau niciun fel de probleme acolo, dar acum vor fi, pentru că vom înfiinţa districtul militar Leningrad şi vom concentra acolo un anumit număr de unităţi", a explicat Putin într-un interviu difuzat duminică la televiziunea publică rusă.

Liderul de la Kremlin a mai afirmat că occidentalii au fost cei care "târât Finlanda în NATO", în condiţiile în care "toate diferendele, inclusiv cele teritoriale de la mijlocul secolului XX, sunt de mult reglementate". Relaţiile dintre Rusia şi Finlanda, care au o frontieră comună de 1340 kilometri, s-au deteriorat considerabil după ofensiva rusă din Ucraina din februarie 2022, care a determinat Finlanda să se alăture NATO, în aprilie.

Putin: Remarca lui Biden privind un plan al Rusiei de a ataca NATO e o prostie

Aderarea Finlandei la NATO a fost o lovitură pentru președintele Putin, care a avertizat de mult timp împotriva extinderii alianţei. De asemenea, Putin a respins drept prostii remarcile președintelui Joe Biden, care la începutul acestei luni a avertizat că Rusia nu se va opri dacă va cuceri Ucraina, sugerând că Moscova ar putea ataca în cele din urmă un aliat NATO, fapt care ar putea duce la implicarea trupele americane în conflict.

"Este o prostie completă şi cred că preşedintele Biden înţelege acest lucru", a spus Putin, adăugând că a fost vorba de o încercare a liderului de la Casa Albă de a-şi justifica "politica eronată" faţă de Rusia. "Rusia nu are motive, nu are interese - nici geopolitice, nici economice, politice ori militare - să lupte cu ţări NATO", a mai afirmat preşedintele rus. 

Joe Biden a avertizat mai devreme în decembrie că, dacă Putin va fi victorios în Ucraina, Rusia va ataca o ţară a NATO, fără a oferi dovezi clare pentru această remarcă, potrivit Reuters.

Scandal la graniţa Rusiei cu Finlanda

Joi, Finlanda a anunţat din nou închiderea completă a graniţei cu Rusia, la câteva ore după redeschiderea a două puncte de trecere, acuzând Moscova că încurajează trecerea migranţilor, acuzaţii respinse de Kremlin. Finlanda a devenit al 31-lea membru al NATO în aprilie, dublând granița directă a alianței cu Rusia.

Guvernul finlandez a declarat că va cheltui aproximativ 143 de milioane de dolari pentru construirea de garduri de-a lungul graniței de peste 1300 de km a Finlandei cu Rusia, care înainte de aderare era slab protejată din punct de vedere al securităţii. Premierul finlandez Petteri Orpo a acuzat Rusia că permite folosirea migranţilor pe care îi ghidează către graniță în condiții durede iarnă. "Finlanda este hotărâtă să pună capăt acestui fenomen". 

În primul său discurs de campanie, Putin a promis să facă din Rusia o ''putere suverană''

Vladimir Putin a promis că va face din Rusia o "putere suverană", în timpul unei alocuţiuni adresate duminică partidului de guvernământ, primul său discurs de campanie înainte de alegerile prezidenţiale din martie 2024.

"Rusia va fi o putere suverană şi autosuficientă, altfel nu va mai exista deloc", a declarat Putin în faţa înalţilor oficiali ai partidului Rusia Unită reuniţi în congres pentru a-i susţine candidatura. "Rusia nu poate, ca unele ţări, să renunţe la suveranitatea sa în schimbul câtorva cârnaţi şi să devină satelitul cuiva", a spus el, într-o aparentă referire la Ucraina.

Acuzând Occidentul că urmăreşte "să obţină prăbuşirea economiei şi sferei sociale ruse", el a cerut "forţelor patriotice" ale ţării să-şi unească eforturile în faţa "sarcinilor istorice" pe care le are Moscova. "Împreună cu tot poporul rus, să apărăm suveranitatea, libertatea, securitatea Rusiei, tot ceea ce ne este drag, istoria noastră, cultura noastră, valorile şi tradiţiile noastre", a declarat liderul de la Kremlin.

Vladimir Putin, a cărui ţară este vizată de o serie de sancţiuni occidentale şi care şi-a trimis soldaţii să atace Ucraina în 2022, şi-a anunţat săptămâna trecută intenţia de a candida pentru a cincea oară la alegerile prezidenţiale, care vor avea loc în martie 2024. Realegerea sa este certă, orice opoziţie reală fiind eradicată metodic în Rusia în ultimii ani.

Şeful Rusiei Unite, fostul preşedinte Dmitri Medvedev, l-a asigurat duminică de faptul că partidul său "va face totul" pentru a sprijini candidatura lui Vladimir Putin. El a salutat faptul că Rusia a fost "capabilă să reziste presiunii colosale" din partea Occidentului. "Răspunsul la acţiunile adversarilor noştri au fost rezistenţa şi unitatea societăţii ruse", a spus el.

Potrivit fostului preşedinte, o victorie a lui Vladimir Putin în martie 2024 îi va permite "în sfârşit să se impună asupra forţelor care ameninţă securitatea şi suveranitatea" ţării.