Război de câteva ore între două țări vecine cu Rusia în timp ce toți ochii lumii sunt ațintiți asupra crizei din Ucraina

În timp ce toți ochii lumii sunt ațintiți asupra crizei din Ucraina, doi dintre vecinii Rusiei, Tadjikistan și Kârgâzstan, au dus joi un război de câteva ore. Granița dintre cele două țări, care găzduiesc baze militare rusești și sunt strâns aliate cu Moscova, este slab demarcată și reprezintă un butoi cu pulbere în regiune.  Kârgâzii și tadjicii se bat pentru pămînt și acces la apă.  

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

Doi civili au fost uciși în timpul confruntărilor armate de joi de la frontiera dintre Tadjikistan şi Kârgâzstan. Patru militari kârgâzi au fost răniți, dar au existat victime și printre civilii și polițiștii de frontieră din Tadjikistan. Un bărbat de 35 de ani a fost „ucis de un obuz tras de soldații kârgâzi în curtea lui”. A murit și un șofer de ambulanță de 58 de ani. Asia Plus, o agenție de presă din Tadjikistan, a anunțat 17 răniți, în timp ce Ministerul Sănătății din Kârgâzstan a raportat cel puțin 11 persoane internate în spitale, potrivit Aljazeera.

Aproape 1.500 de cetățeni din Kârgâzstan au fost evacuați din satele din apropiere, la intersecția provinciei Sughd și a provinciei Batken din sud-vestul țării. Este o zonă sensibilă unde cele două ţări s-au mai confruntat în primăvara trecută, luptele de atunci soldându-se cu zeci de morţi,

Comitetul de securitate națională al Kârgâzstanului a declarat vineri că a ajuns la un acord pentru „încetarea completă a focului” cu Tadjikistanul. Vecinii au convenit, de asemenea, să-și retragă forțele, să coordoneze patrule la frontieră și să asigure fluxul traficului de-a lungul unui drum strategic care trece prin ambele țări. Tadjikistanul a confirmat acordul câteva ore mai târziu.

„În prezent, situația la granița de stat a Tadjikistanului și a Kârgâzstanului este stabilă, cauzele și factorii conflictului de frontieră sunt studiate de o comisie mixtă a structurilor relevante ale ambelor părți”, se arată într-un comunicat al comitetului de securitate națională din Tadjikistan.

Filmul războiului de câteva ore dintre Tadjikistan şi Kârgâzstan

Cele mai intense schimburi de focuri au avut loc în zona satelor Tort-Kocho şi Cir-Dobo. Poliţia de frontieră a Kârgâzstanului a acuzat poliţia de frontieră tadjică că a utilizat lansatoare de grenade şi mortiere. "Situaţia s-a degradat, partea tadjică deschizând focul asupra unităţilor" kârgâze joi seara la ora locală 19:35 (13:35 GMT). Potrivit aceleiaşi surse, conflictul a început prin blocarea drumului Batken-Isfan de către cetăţeni tadjici, însoţiţi de poliţişti de frontieră ai Tadjikistanului. Polițiștii de frontieră de pe ambele părți au reușit să deblocheze drumul, dar apoi au izbucnit lupte.

Conflictele armate izbucnesc constant în regiune pentru pământ și acces la apă, fiind adesea implicați polițiștii de frontieră. Vorukh, o exclavă înconjurată de Kârgâzstan, este un adevărat butoi cu pulbere în regiune. Aproape jumătate din granița de 970 de kilometri dintre cele două țări vecine este contestată, iar progresul de delimitare din ultimii ani a fost plin de conflicte. 

Zeci de persoane au fost ucise în luptele dintre cele două țări în aprilie anul trecut. O ciocnire similară la graniță a escaladat și a aprins temerile legate de un conflict mai larg.

La 30 de ani după prăbuşirea Uniunii Sovietice, Asia Centrală rămâne o regiune instabilă

Mari porţiuni de frontieră între diferite ţări ale Asiei Centrale nu au fost delimitate după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, alimentând tensiuni etnice, economice sau sociale în această vastă regiune, unde populaţia de la sate trăieşte adesea în mare sărăcie. Kârgâzstanul a trecut din 2005 până în prezent prin trei revoluţii şi o explozie de violenţe etnice, în timp ce Tadjikistanul înregistrează confruntări sporadice cu grupări armate islamiste şi încă îşi pansează rănile unui război civil, care a avut loc la începutul anilor 1990, relatează Agerpres.

Kazahstanul, putere regională considerată multă vreme o oază de stabilitate, a fost zguduită recent de manifestaţii care au degenerat în revolte şi represiune armată, mai ales la Almatî, centrul economic al ţării. Preşedintelui kazah în exerciţiu Kasîm-Jomart Tokaev a dat ordinul să se tragă în manifestanţi fără somaţie, atribuind violenţele unor "bandiţi şi terorişti" din străinătate, ceea i-a servit ca argument pentru a chema în ajutor forţele comune ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), condusă de Rusia, structură de securitate regională din care Kazahstanul face parte, alături de Belarus, Armenia, Tadjikistan şi Kârgâzstan. După înăbuşirea protestelor, aceste "forţe de menţinere a păcii" au fost retrase la solicitarea sa.

Joi seara, secretarul general al OTSC, Stanislav Zasi, a discutat la telefon cu secretarii Consiliilor de Securitate ale Tadjikistanului şi Kârgâzstanului, îndemnând la încetarea imediată a focului la frontiera între cele două ţări, potrivit TASS. "OTSC este gata să acorde Kârgâzstanului şi Tadjikistanului ajutorul necesar pentru soluţionarea conflictului", a subliniat Zasi, citat pe site-ul organizaţiei. Potrivit agenţiei de presă ruse, confruntările de joi au provocat deja moartea şi rănirea câtorva persoane, militari şi civili, şi au determinat evacuarea locuitorilor din satele de lângă frontieră. 

Joe Biden: Există o posibilitate reală ca Rusia să invadeze Ucraina în februarie

Între timp, e alertă maximă la graniţele Ucrainei. Preşedintele american Joe Biden l-a avertizat pe liderul ucrainean, Vladimir Zelenski că invazia rusească devine iminentă. Sunt tot mai multe semne că discuţiile diplomatice nu dau roade, iar experţii militari sugerează că un atac al ruşilor în Ucraina ar putea începe în februarie.