Război în Orientul Mijlociu. Cât de mult se vor implica SUA şi ce riscă Israelul dacă atacă instalaţiile nucleare ale Iranului? Analiză NYT

Temutul "război mai larg" în Orientul Mijlociu a început. De la Hamas şi Hezbollah, a ajuns acum şi la Iran, arată o analiză The New York Times (NYT). Principalele întrebări sunt cât de mult va escalada conflictul și dacă Statele Unite se vor implica şi mai mult în apărarea Israelului.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Război în Orientul Mijlociu. În ultimele 360 ​​de zile, de la atacul Hamas declanşat pe 7 octombrie 2023, președintele Joe Biden a avertizat de nenumărate ori că cel atac terorist nu trebuie să fie lăsat să se transforme într-un conflict cu celălalt proxy al Iranului, Hezbollah și, în cele din urmă, chiar cu Iranul, arată The New York Times. 

Biden nu a reuşit să oprească spirala escaladării

Dar, după ce Israelul l-a asasinat pe șeful Hezbollah, Hassan Nasrallah și a început o invazie terestră în Liban, și după ce Iranul a ripostat marți prin lansarea a aproape 200 de rachete asupra Israelului, episodul s-a transformat într-unul dintre cele mai periculoase momente din regiune de la Războiul arabo-israelian din 1967. Principalele necunoscute sunt cât de mult ar putea escalada conflictul și dacă Statele Unite se vor implica şi mai mult.

Ultimele zile s-ar putea dovedi un punct de cotitură. După ce Israel l-a ucis pe Nasrallah pe 27 septembrie, administrația Biden a trecut de la a lansa avertizări cu privire la începerea unui război mai larg la încercarea de a-l gestiona. Oficialii americani au apărat în public dreptul Israelului de a riposta la adresa Iranului, dar sfătuiesc guvernul israelian să nu atace direct instalațiile nucleare, care ar putea duce la scăparea conflictului de sub control. Mai ales că Israelul se luptă simultan cu patru adversari în Orientul Mijlociu: Hezbollah în Liban, Hamas în Gaza, rebelii Houthi în Yemen și Iran.

"Suntem într-un război total"

Aceasta este spirala despre care Biden a avertizat, dar pe care nu a reușit să o oprească, chiar și cu forțele americane importante din regiune. "Din perspectiva Israelului, suntem într-un război regional din 7 octombrie, iar acel război este acum un război total. Suntem într-un război pentru supraviețuirea noastră națională, punct", a declarat Michael Oren, fost ambasador al Israelului în Statele Unite, istoric și unul dintre cei mai mulți duri diplomaţi ai țării. Să câştigăm în următoarele câteva săptămâni este o "datorie" pentru națiunea "creată în urma Holocaustului", a adăugat el. 

Marea necunoscută este modul în care premierul Benjamin Netanyahu va interpreta această misiune existențială în timp ce calculează cum, nu dacă, să atace Iranul. Biden a început să-l avertizeze pe Netanyahu începând de anul trecut, la mai puțin de două săptămâni după atacul de pe 7 octombrie, când a călătorit în Israel pentru a-și arăta solidaritatea după unul dintre cele mai groaznice atacuri teroriste din perioada modernă. Se întâmpla înainte ca Israelul să distrugă Gaza cu atacuri aeriene și să-și trimită armata pe teren, ignorând sfaturile date de Biden într-o serie de discuţii aprinse cu Netanyahu. Înainte ca Israelul să-l ucidă pe Nasrallah și să decapiteze sistematic o mare parte din conducerea Hezbollah. Şi înainte ca Biden să fie sfidat, din nou, de Netanyahu, autorizând atacul care l-a ucis pe Nasrallah, după ce americanii au propus o încetare a focului de 21 de zile.

Cum va riposta Israelul

Pentru criticii de dreapta ai lui Biden, acesta este rezultatul ezitărilor americane, al refuzului său de a sprijini necondiționat Israelul şi de nuanțare a fiecări promisiune de ajutor cu un avertisment de a nu comite greșelile făcute de Statele Unite după atacurile din 11 septembrie. Pentru criticii săi din stânga, ceea ce s-a întâmplat în ultimele 10 zile este un alt exemplu al eșecului lui Biden de a folosi influența americană, inclusiv amenințarea de a nu mai trimite arme americane în Israel, după ce peste 41.000 de oameni au murit în Gaza. Pentru mulți israelieni, escaladarea era inevitabilă, un alt capitol dintr-o luptă pentru supraviețuire care a început odată cu crearea națiunii în 1948.

Netanyahu are în mod clar binecuvântarea Americii de a riposta. Marți, la Casa Albă, Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al lui Biden, a declarat că atacul iranian a fost "învins și ineficient", în principal datorită eforturilor coordonate ale forțelor americane și israeliene, care au petrecut luni de zile planificând cum să intercepteze rachetele lansate. "Am clarificat că vor exista consecințe, consecințe grave, pentru acest atac și vom colabora cu Israelul pentru a face asta", a spus el.

Sullivan a mai spus că SUA se consultă extensiv cu Israelul, inclusiv cu biroul premierului, pentru a formula răspunsul adecvat. El a subliniat nivelul de comunicare, dar nu a spus ceea ce este evident. Biden și Netanyahu de-abia şi-au vorbit în timp ce Israelul a invadat Gaza și a mutat lupta în Liban. Dar după ce Iranul, o amenințare letală la adresa Israelului, care are puteri militare la care Hamas și Hezbollah nu pot decât să aspire, a intrat direct în luptă, tonul și strategia SUA s-au schimbat.

Vor fi lovite instalaţiile nucleare iraniene?

Negocierile din culise se rezumă acum la intenția lui Netanyahu. Va trimite un alt mesaj Iranului despre ce ar putea face Israelul în viitor, așa cum a făcut în aprilie când a vizat baze militare din orașul sfânt Isfahan? Va distruge instalații și porturi de petrol? Sau va viza direct instalațiile nucleare pe care a amenințat de ani de zilecă le va lovi, începând cu instalația subterană de la Natanz, unde Iranul îmbogățește uraniu?

Oficialii americani cred că îl pot convinge pe Netanyahu să trimită Iranului un mesaj, fără a declanșa un război în toată regula. Dar admit că premierul israelian s-ar putea folosi de următoarele cinci săptămâni până la alegerile prezidențiale americane ca de un moment propice pentru a încerca să dea înapoi cu ani de zile programul nuclear iranian. La urma urmei, fostul președinte Donald Trump nu ar critica un atac major asupra infrastructurii militare a Iranului, iar democrații nu își pot permite să fie acuzați că ţin în frâu Israelul după atacul cu rachete de marți.

"Israelul va face tot posibilul să fie disproporționat", a declarat marți la CNN generalul Wesley K. Clark, fost comandant aliat suprem al NATO. Oficialii de la Casa Albă sunt de părere opusă: ei spun că Netanyahu nu își poate permite altceva decât să fie proporțional.

Care sunt riscurile

Această nouă eră are multe riscuri. Există riscul ca Iranul, frustrat că forțele sale de rachete nu pot sparge sistemele de apărare israeliene și americane, se va convinge că este, în sfârșit, timpul să se grăbească pentru a obţine o armă nucleară, considerând această mișcare riscantă drept singura modalitate de a opri un adversar care poate sparge iPhone-uri, pagere și sisteme informatice. 

Există riscul ca, în ciuda alegerii unui nou președinte care sună moderat, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice să câștige dezbaterea internă şi să amplifice programele de rachete și pe cele ale agenților de influență. "Un război la scară largă, sau chiar unul mai limitat, ar putea fi devastator pentru Liban, Israel și regiune", a declarat Jonathan Panikoff, director la Atlantic Council. "Dar va naşte și oportunități neașteptate de a submina influența malignă iraniană în regiune, de exemplu, împiedicându în mod activ eforturile de a reconstrui Hezbollah. Și o nouă administrație ar trebui să fie pregătită să profite de ele."

La asta duc războaiele vechi și războaiele fierbinți. Creează o nouă dinamică de putere, viduri care trebuie umplute. Însă rămâne pericolul ca războaiele mai ample, odată începute, să dureze ani de zile înainte de a fi încheiate. Iar prezența armelor nucleare, a rachetelor balistice și a instinctului de a escalada creează o combinaţie deosebit de toxică, concluzionează NYT.