Războiul din Ucraina este o calamitate, dar Putinismul este viu şi nevătămat. Analiză CNN

Ai trecut șase luni de când a început războiul din Ucraina, un conflict pe care analiștii și activiștii pentru drepturile omului îl descriu ca fiind o "calamitate". Ofensiva asupra orașelor ucrainene a arătat, cred occidentalii, problemele profunde cu care se confruntă armata lui Vladimir Putin și țara acestuia, notează CNN.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

După ultimele calcule ale Pentagonului, invazia a adus Rusiei între 70.000 și 80.000 de soldați uciși și răniți. Experții militari subliniază că chiar dacă aceste cifre reprezintă valoarea superioară a pierderilor, tot reușește să surprindă pierderile importante suferite. Mai exact, unele calcule indică faptul că Moscova că numărul trupelor pierdute în șase luni de lupte în Ucraina este asemănător cu cel din Afganistan de-a lungul unui deceniu.

Orice comparație a Rusiei lui Putin cu ultimele zile ale URSS este prematură. Rusia s-a schimbat într-adevăr de la începutul războiului, dar crăpăturile edificiului putinismului sunt greu de identificat . Majoritatea rușilor au susținut războiul. Unii au făcut acest lucru în mod public, alții pur și simplu au acceptat în tăcere campania sa recreare a unui imperiu rus.

În mod mai mult sau mai puțin surprinzător, încrederea de care se bucură Vladimir Putin în rândul cetățenilor săi nu a fost afectată de războiul în care i-a atras, nici de pierderile umane semnificative și nici de sancțiunile occidentale. Sondajele făcute de diferite institute din Rusia arată că liderul de la Kremlin se bucură de o cotă a încrederii de peste 80%, asta în timp ce "operațiunea sa militară" este sprijinită în proporție de 72%.

Cum își menține Putin puterea?

Este la îndemână să ajungem la concluzia că aceste numere reflectă pur și simplu puterea propagandei de stat a Rusiei și capacitatea sa de a construi o realitate alternativă, în care navele de război rusești nu sunt scufundate de rachete ucrainene și bazele rusești explodează accidental. La urma urmei, guvernul rus s-a mișcat rapid după invazie pentru a închide ultimele publicații dizidente din țară, introducând o nouă lege draconică care a impus sancțiuni penale severe pentru informațiile "false" care discreditau forțele armate.

Dar asta nu înseamnă că nicio informație despre pierderile dezastruoase din Ucraina nu ajunge în Rusia. Site-ul de știri independent rus Mediazona, care a fost etichetat anul trecut ca "agent străin" de către autoritățile ruse, a documentat 5.185 de decese militare, pe baza rapoartelor locale de știri și a postărilor de pe rețelele sociale.

Clasa de mijloc a fost izolată de consecințele negative ale războiului. Mulți dintre cei uciși pe front provin din zonele cele mai sărace ale Rusiei; regiunile cu cel mai mare număr de victime documentate sunt așa-numitele "republici etnice" ale Dagestan și Buriatia, a constatat Mediazona. În schimb, victimele din cele două orașe cele mai bogate și mai populate din Rusia, Moscova și Sankt Petersburg, au fost relativ puține.

Popularitatea lui Putin este uneori asociat cu un climat de frică și conformitate. Potrivit OVD-Info, un grup independent care urmărește detențiile din Rusia, 16.380 de persoane au fost arestate sau reținute pentru activism anti-război și 75 de cazuri penale au fost deschise în baza legii „știrilor false” din Rusia.

Deloc surprinzător, invazia Rusiei în Ucraina a reînviat discuțiile între specialiști cu privire la clasificarea regimului lui Putin ca fascist. Aceasta poate părea în mare parte o chestiune de taxonomie, dar indică o realitate clară: După februarie 24, termeni precum "autocratic" sau "autoritar" sunt inadecvați pentru a descrie un stat care nu tolerează nici o disidență internă.

Se va întoarce opinia publică împotriva lui Putin?

Unii observatori se întreabă cât timp Putin poate conta pe sprijinul unor segmente largi ale publicului rus, pe fondul sancțiunilor internaționale dure care au izolat Rusia de economia globală și au redus drastic oferta de importuri. Investițiile occidentale au fugit în mare parte din țară. Sectoarele economiei, cum ar fi aviația, care depind de mult timp de aeronavele fabricate în SUA sau Europa, au fost grav afectate.

Putin și tehnocrații săi au lucrat ani de zile pentru a proteja economia rusă, prin substituirea importurilor și dezvoltarea unui sistem de plăți independent pentru a evita izolarea financiară. Dar un studiu recent realizat de Școala de Management de la Yale prezintă o imagine mai sumbră. Autorii studiului susțin că Rusia nu are infrastructura necesară pentru a pivota pur și simplu exporturile de energie, cum ar fi gazele naturale către Asia; iar producătorii ruși nu au componente de la furnizori internaționali.

Cu toate acestea, sistemul financiar al Rusiei nu s-a prăbușit, iar anxietatea consumatorilor nu s-a transformat în tulburări politice. Pentru Ucraina și susținătorii săi, conversația a trecut acum la găsirea unor modalități de a provoca durere rușilor pentru sprijinul lor pasiv față de Putin.