Reacţia Kremlinului, întrebat dacă Rusia a cerut la Riad retragerea trupelor NATO din România

Rusia a respins ferm informațiile potrivit cărora ar fi solicitat retragerea trupelor NATO din Europa de Est în cadrul discuțiilor recente de la Riad. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat vineri că aceste speculații "nu sunt adevărate și nu corespund realității".

• România a traversat cea mai geroasă dimineaţă din această iarnă. În unele zone, minimele au coborât până spre - 23 de grade Celsius

Dmitri Peskov a respins vineri informațiile publicate de Financial Times, conform cărora Rusia ar fi cerut retragerea trupelor NATO din Europa de Est, adică inclusiv din România, în cadrul discuțiilor din Arabia Saudită, din 18 februarie. El a subliniat că Moscova nu a ridicat această solicitare la Riad, deși în lunile premergătoare invaziei din Ucraina din 2022, Kremlinul a încercat să obțină concesii similare din partea Statelor Unite. Oficialii ruși susțin că negocierile de la Riad, la care au participat delegaţia rusă şi cea americană, s-au axat pe găsirea unor soluții diplomatice pentru războiul din Ucraina.

Reacția Moscovei vine după ce șeful Cancelariei Prezidențiale, Cristian Diaconescu, a declarat miercuri seară la Antena 3 CNN că Rusia a cerut retragerea trupelor NATO din România, însă SUA au refuzat momentan, fără a putea oferi garanții pentru viitor. Această afirmație a provocat îngrijorare în România, iar Diaconescu a fost nevoit să își nuanțeze declarațiile.

Ulterior, el a precizat că această solicitare datează de acum trei ani. Totuși, în interviul de la Antena 3, când a fost întrebat cum am aflat despre ceea ce s-a discutat la Riad, referitor la faptul că Rusia dorește o nouă Yalta, consilierul prezidențial a subliniat: "Am fost informați, am fost contactați și ni s-a transmis". În nicio secundă nu a fost menționat anul 2022.

Informația prezentată de Cristian Diaconescu pare să fie susținută și de alte surse. Pe 19 februarie, publicația germană Bild a relatat că, doar bazele militare din Rammstein și Marea Britanie sunt excluse de la discuții. În plus, un europarlamentar finlandez, fost candidat la președinția țării sale, a postat pe X, tot pe 19 februarie, o informație îngrijorătoare. Potrivit surselor sale, Washingtonul a dat Europei doar trei săptămâni pentru a ajunge la un acord asupra termenilor de capitulare a Ucrainei. În caz contrar, Donald Trump va retrage trupele americane de pe continent.

De asemenea, publicația britanică Financial Times a sugerat pe 17 februarie, într-un articol de opinie semnat de Gideon Rachman, că oficiali europeni cred că Trump ar putea ceda presiunilor Moscovei și ar accepta retragerea trupelor americane din zone strategice ale Europei, inclusiv din statele baltice. Acest scenariu ar slăbi flancul estic al NATO, lăsând Uniunea Europeană mai vulnerabilă în fața Rusiei.

Reacția autorităților române

Ministrul român de Externe a avut o abordare mai ponderată, reamintind că România face parte din Uniunea Europeană și NATO, astfel că Rusia nu poate ridica nicio pretenție în ceea ce privește prezența militară aliată.

Premierul Marcel Ciolacu a evitat să se pronunțe clar asupra subiectului, însă a insistat asupra necesității unei încheieri rapide, dar juste, a războiului din Ucraina. O ședință CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării) urmează să aibă loc săptămâna viitoare pentru a discuta această situație.

În urma declarațiilor șefului Cancelariei Prezidențiale, președintele interimar Ilie Bolojan a decis să îl recheme pe Bogdan Mazuru din funcția de ambasador în Elveția și Liechtenstein și să îl numească în funcția de consilier prezidențial pentru politică externă.

Schimbare de viziune a SUA

În paralel, agenția Reuters a dezvăluit o schimbare radicală de poziție a Washingtonului. Pentru prima dată, SUA au refuzat să susțină o rezoluție ONU care ar fi marcat trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina și ar fi condamnat agresiunea lui Vladimir Putin.

În timp ce Financial Times dezvăluie că Statele Unite s-au opus numirii Rusiei drept "agresor" în declarația comună a G7, pregătită pentru a marca trei ani de la invazie. De asemenea, Washingtonul nu susține nici participarea președintelui Volodimir Zelenski la summitul virtual al liderilor G7. Acest gest al administrației americane alimentează speculațiile conform cărora Washingtonul ar putea căuta o ieșire diplomatică din conflict, în locul unei escaladări militare.

 Nu există încă detalii concrete despre o posibilă întâlnire Trump-Putin

Kremlinul a mai anunțat vineri că există o înțelegere reciprocă privind necesitatea unei întâlniri între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, însă detaliile acesteia nu au fost încă stabilite. "Ambii președinți și-au exprimat dorința de a avea această întâlnire și există o directivă clară de a o pregăti temeinic pentru a fi cât mai productivă. În timpul pregătirilor, toate aspectele relevante vor fi discutate", a subliniat Peskov.

Donald Trump a declarat marți, după întâlnirea din Arabia Saudită, că probabil se va întâlni cu Putin până la sfârșitul lunii.La rândul său, Putin a afirmat miercuri că întâlnirea trebuie organizată cu atenție, astfel încât să genereze rezultate concrete.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat joi că o întâlnire între Putin și Trump va depinde de progresele înregistrate în direcția încheierii războiului. Rubio a precizat că Trump vrea să afle dacă Putin este cu adevărat dispus să negocieze.

Peskov a reiterat că Putin rămâne deschis negocierilor pentru soluționarea conflictului. "Avem obiective clare, legate de securitatea și interesele noastre naționale, iar noi suntem gata să le atingem prin negocieri de pace", a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.