Emil Hurezeanu, la Observator, despre o posibilă retragere a SUA din estul Europei: Nu fac acest lucru. Nu există niciun motiv

Întrebat despre o eventuală retragere a trupelor americane din estul Europei, acesta a subliniat că un astfel de scenariu nu este luat în calcul. "Nu există niciun fel de motiv pentru acest lucru", a spus şeful MAE.

Reporter: Ce s-ar întâmpla dacă SUA şi-ar retrage trupele din estul Europei?

Emil Hurezeanu: Nu există niciun fel de motiv pentru acest lucru.

Vezi și

Reporter: Care este poziţia României în legătură cu această schimbare a sferelor de influenţă?

Emil Hurezeanu: Nu avem o poziţie a unei schimbări inexistente. Încă nu există niciun fel de intenţie confirmată că sferele de influenţă pot fi schimbate sau redistribuite.

Reporter: MAE are informaţii potrivit cărora la Riad, americanii şi ruşii au discutat despre împărţirea sferelor de influenţă în Europa?

Emil Hurezeanu: Nu am aceste date acum. 

Reporter: Domnul Diaconescu spune că România a fost deja informată de partea americană în această privinţă.

Emil Hurezeanu: Au existat multe discuţii la Riad şi pe alte scene, unde se pregătesc sau au chiar loc negocieri în această fază. Ele nu sunt definitive, secvenţele se succed rapid, încă nu avem concluzii şi nu avem nici confirmări.

Reporter: Ce ar putea să facă România concret din punct de vedere diplomatic?

Emil Hurezeanu: Va trebui să facă tot ce trebuie să facă. Intrarea în ceea ce cerem de la început, în procesul de negociere. 

Negocierile SUA-Rusia stârnesc îngrijorări în Europa

Preşedintele interimar al României a participat ieri după-amiază la conferinţa de la Elysee legată de situaţia din Ucraina şi de securitatea din Europa. Înainte de discuţiile cu ceilalţi lideri europeni, Ilie Bolojan a avut o întâlnire între patru ochi cu Emmanuel Macron.

"Am reconfirmat parteneriatul stategic cu Franţa. De asemenea am reconfirmat încă o dată stabilitatea trupelor militare franceze în România, la solicitarea ţării noastre. Avem un contingent francez care contribuie, alături de celelelte contingente ale ţărilor aliate, ale statelor unite, la securitatea ţării noastre. Şi am confirmat că această prezenţă va fi consolidată în perioada următoare", a declarat Ilie Bolojan. 

A urmat o videoconferință la care au participat 19 şefi de stat şi de guvern din ţări membre ale UE şi NATO, unde principale teme dezbătute au fost siguranţa Europei şi susţinerea Ucrainei. "O concluzie importantă este că securitatea Ucrainei este și securitatea Europei și a României. Și noi, cei care suntem în vecinătatea Ucrainei și în Europa de Est, știm despre ce este vorba. A doua concluzie importantă a fost că, în continuare, colaborarea dintre țările europene și Statele Unite ale Americii poate să fie cea mai bună formulă pentru rezolvarea acestei crize", spune preşedintele interimar.

Între timp, Donald Trump a avut negocieri cu Rusia pentru încetarea războiului, discuţii de la care preşedintele Ucrainei a fost exclus. Liderul de la Casa Albă a declarat că Ucraina a declanşat războiul şi l-a atacat pe liderul din Kiev, spunând că nu mai este un preşedinte legitim, pentru că i-a expirat mandatul. "Sunt supărați că nu au loc la masă. Ei bine, au avut un loc de trei ani și cu mult timp înainte. Acest lucru ar fi putut fi rezolvat foarte ușor", a spus Trump.

Putin cere eliminarea infrastructurii militare, inclusiv a scutului de la Deveselu

Într-o primă declaraţie publică după negocierile din Riad, Vladimir Putin l-a sancţionat, la rândul său, pe liderul ucrainean. "Isteria este nepotrivită. Nimeni nu exclude Ucraina din acest proces. Prin urmare, nu există niciun motiv pentru o astfel de reacție la întâlnirea Rusia-SUA", a spus Putin.

Trump pare dispus să se alieze cu Putin care doreşte acum ca NATO să revină la formatul din 1997, când România, Bulgaria, Polonia şi ţările baltice nu erau protejate de Alianţă. În plus, Moscova cere şi eliminarea infrastructurii militare, inclusiv a scutului antirachetă de la Deveselu.

"Așteptările lor țin de faptul că la un moment dat SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții de securitate", a explicat Cristian Diaconescu, şeful cancelariei prezidențiale.

Consilierul prezidențial pentru apărare și securitate națională mai spune că situația se poate schimba de la o oră la alta şi nimeni nu garantează siguranţa României. "E un moment dramatic. Problema e extrem de complicată. (Rusia şi-a dorit) Să știe dacă va obține un ascendent pentru a-și face din SUA un aliat pentru proiecte de tip Yalta", explică Cristian Diaconescu. Luni, pe 24 februarie, se împlinesc trei ani de zile de la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰