"SUA se vor retrage din Europa dacă nu decidem predarea Ucrainei în trei săptămâni", avertismentul alarmant al unui europarlamentar

Miercuri seara, după reuniunea informală de la Paris, europarlamentarul finlandez Mika Aaltola a lansat un avertisment grav privind viitorul Ucrainei și al securității europene. Într-un mesaj puternic, acesta a transmis că Statele Unite au dat un ultimatum de trei săptămâni pentru a ajunge la un acord asupra termenilor predării Ucrainei.

"Statele Unite ne-au dat trei săptămâni pentru a ajunge la un acord asupra termenilor predării Ucrainei. Dacă nu o facem, Statele Unite se vor retrage din Europa."

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Aaltola a sugerat că administrația Trump acordă prioritate preocupărilor de securitate ale Rusiei, atât în prezent, cât și pe termen lung. Declarația sa sugerează o schimbare dramatică a poziției SUA față de securitatea europeană și războiul din Ucraina.

"Trump acordă prioritate preocupărilor de securitate ale Rusiei acum și în viitor. Lasă-l să-și asume propriul dezastru."

În final, europarlamentarul finlandez a subliniat nevoia ca Europa să acționeze rapid și decisiv în fața acestui scenariu alarmant: "Avem trei săptămâni să creștem."

Aceste declarații vin într-un moment de tensiune maximă în relațiile transatlantice și ridică întrebări serioase despre viitorul sprijinului american pentru securitatea Europei și rezistența Ucrainei în fața agresiunii rusești.

Regatul Unit și Franța cer sprijinul aerian al SUA pentru protejarea Ucrainei

Regatul Unit și Franța lucrează la un plan pentru crearea unei "forțe de descurajare" europene în Ucraina, menite să prevină o nouă agresiune rusă în cazul unui acord de încetare a focului. Această inițiativă depinde însă de sprijinul Statelor Unite, care ar trebui să furnizeze protecție aeriană și asistență prin monitorizare şi supraveghere, relatează Bloomberg. 

30.000 de soldați europeni în Ucraina

Planul, aflat încă în stadiul de negociere, presupune desfășurarea a până la 30.000 de soldați europeni în marile orașe, porturi și zone cu infrastructură critică din Ucraina. Forțele europene nu ar urma să ajungă în estul țării, adică pe linia de front din Donbas. 

Premierul britanic Keir Starmer urmează să se deplaseze la Washington pentru a încerca să-l convingă pe Donald Trump să sprijine acest demers. Oficialii europeni speră că SUA vor contribui cu avioane de supraveghere și patrulare aeriană în Ucraina și Marea Neagră.

Consilierul pentru securitate națională, Mike Waltz, a confirmat miercuri la Fox News că președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer vor călători săptămâna viitoare la Washington pentru a se întâlni cu Trump.

Divergențe în Europa și opoziția Rusiei

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Moscova nu va accepta trupe europene ca forțe de menținere a păcii în Ucraina, ridicând semne de întrebare asupra viabilității planului.

În același timp, statele europene sunt divizate în privința implicării militare: Bulgaria, Slovacia, Croația și Polonia au exclus participarea cu trupe, iar Italia și Germania și-au exprimat scepticismul, Berlinul considerând discuțiile premature. Franța și Marea Britanie rămân cele mai implicate în conturarea inițiativei.

Trump: presiune pe Zelenski și deschidere către Rusia

Administrația Trump pare dornică să încheie rapid un acord cu Rusia, fără a implica direct Ucraina în negocieri. Trump a declarat că Volodimir Zelenski trebuie să accepte condițiile impuse sau "nu va mai avea o țară".

Mai mult, SUA au indicat că nu vor desfășura trupe în Ucraina, iar o eventuală forță europeană nu ar fi acoperită de garanțiile NATO. Acest lucru îngrijorează liderii europeni, care se tem că Rusia ar putea folosi orice acord ca pretext pentru a se regrupa și reînarma.

O "coaliție a celor dispuși" pentru Ucraina?

Europa încearcă să formeze o alianță capabilă să mențină stabilitatea în Ucraina, dar fără o strategie clară și un angajament ferm al SUA, proiectul rămâne incert, scrie Bloomberg. 

Întrebarea fundamentală care rămâne este: Sunt europenii dispuși să intre într-o confruntare directă cu Rusia, dacă va fi nevoie? Oficialii și analiștii avertizează că orice desfășurare de trupe va trebui să fie pregătită pentru luptă, deoarece Rusia ar putea încălca încetarea focului imediat după semnarea unui acord, concluzionează Bloomberg. 

FT: Trump plănuiește să retragă trupele SUA din țările baltice

Şi publicația britanică Financial Times a sugerat pe 17 februarie că Trump ar putea accepta retragerea trupelor americane din zone strategice ale Europei, inclusiv din statele baltice, slăbind astfel flancul estic al NATO și lăsând Uniunea Europeană mai vulnerabilă în fața Moscovei.

O astfel de retragere ar putea stimula regimuri autoritare și ar alimenta ascensiunea extremei drepte în Europa. Potrivit Financial Times, administrația Trump pune în pericol stabilitatea democratică a continentului, ridicând semne de întrebare asupra fiabilității Statelor Unite ca aliat de încredere al europenilor.

Ulterior, după întâlnirea cu trimisul special al președintelui Trump pentru Ucraina, generalul Keith Kellogg, președintele Poloniei, Andrzej Duda, a declarat că a primit asigurări că Statele Unite nu intenționează să își reducă prezența militară în Europa de Est. Duda a subliniat că nu există nicio intenție din partea SUA de a diminua activitatea în regiune sau de a retrage soldații americani staționați acolo.

Aceste declarații vin şi în contextul în care, săptămâna trecută, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a afirmat că aliații europeni din NATO nu ar trebui să-şi închipuie că prezența SUA în Europa va fi permanentă.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰