Video Analist militar: Ar fi bine să nu renunțăm niciodată la scutul de la Deveselu, înseamnă o protecție nu numai în est, ci și în sud

"Un moment dramatic, nu vreau să generez emoție, dar problema este extrem de complicată. (n.r. Rusia) Să știe dacă va obține un ascendent în așa fel încât să-și facă din SUA un aliat pentru implementarea unor proiecte strategice politice de tip Ialta", a declarat Cristian Diaconescu, consilier prezidențial.

Discuția ar fi avut loc în timpul negocierilor pentru pacea din Ucraina care au avut loc acum două zile la Riad între Statele Unite și Rusia. Scenariul pe care Moscova vrea să îl repete seamănă cu cel de acum 80 de ani, când România a căzut în bezna comunismului.

Ce s-a decis la conferința de la Ialta din 1945

Vezi și

În 1945, la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, președintele SUA - Roosevelt, premierul britanic - Churchill și liderul URSS, Stalin, au împărțit Europa în sfere de influență. S-a întâmplat asta la conferința istorică de la Ialta, din februarie 1945. Mai bine de patru decenii după acel acord, Europa a fost divizată de o Cortină de Fier care a separat lumea liberă de țările ocupate de Armata Rusă. România și statele din Estul Europei au intrat în sfera de influență sovietică, iar pentru români a urmat sfârșitul monarhiei și 45 de ani de comunism.

Soarta țării a fost decisă încă din toamna lui 1944, atunci când Churchill și Stalin s-au întâlnit la Moscova și au împărțit Europa pe un șervețel. La 80 de ani după acordul de la Ialta, rușii și americanii sunt pe cale să își împartă, din nou, zonele de dominație. Putin și-ar dori ca NATO să revină la granițele din 1997, iar SUA să-și retragă trupele și armamentul din Estul Europei. Dacă Donald Trump va fi de acord, România ar rămâne fără garanții de securitate și ar intra, de facto, în sfera de influență a Federației Ruse.

Șeful cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, susține că la negocierile cu americanii, rușii au mai avut un obiectiv. "Noi, cei intrați în Alianță după 1990, să nu mai beneficiem de aceste garanții de securitate și care ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Federației Ruse", a spus Diaconescu.

Astăzi, Cristian Diaconescu și-a nuanțat declarațiile. Susține că se referea la negocierile dintre Rusia și Statele Unite din 2022. Pentru a contracara, însă, amenințările valabile și acum, diplomația românească încearcă să deschidă canale de comunicare cu administrația Trump. "Acum e momentul să vorbim, așa cum ne spun americanii: apelați la Trump direct, aveți o abordare blunt, bruscă, lipsită de complexe.", a spus Emil Hurezeanu, ministrul de Externe.

Alte negocieri cu aliații dau, însă, rezultate

Întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Emmanuel Macron ne-a confirmat că Franța rămâne un partener și aliat de încredere pe care putem să ne bazăm în continuare. Foarte important, în momentul în care Europa arată ca o tablă de șah pe care Statele Unite și Rusia vor să își împartă influența.

"Am reconfirmat încă o dată stabilitatea trupelor militare franceze în România, la solicitarea țării noastre. Avem un contingent francez care contribuie, alături de celelalte contingente ale țărilor aliate, ale Statelor Unite, la securitatea țării noastre. Și am confirmat că această prezență va fi consolidată în perioada următoare", a spus Ilie Bolojan, președintele interimar al României.

Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a tras linie și a încercat să calmeze spiritele. "Suntem membri ai Alianței Nord-Atlantice și ai Uniunii Europene, cu baze militare americane în Dobrogea și cu o prezență militară și cu tratate sigure de parteneriat strategic", a spus Emil Hurezeanu, ministrul de Externe.

În schimb, Crin Antonescu a cerut convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru a lămuri situația. "Președintele interimar, primul ministru, ministrul de Externe să comunice oficial și cât mai mult cu autoritățile americane, pentru că sunt principalul partener strategic, principalul membru al NATO", a fost de părere Crin Antonescu.

Ce ar însemna restragerea sprijinului american pentru România

Retragerea sprijinului american ar însemna renunțarea la extinderea bazei militare de la Kogălniceanu și dezactivarea scutului antirachetă de la Deveselu.

"Ar fi bine să nu renunțăm niciodată la scutul de la Deveselu pentru că înseamnă o protecție a acestei zone, nu numai vis-a-vis de est. Să nu uităm că în partea de sud sunt, în continuare, o serie întreagă de factori de risc", a explicat generalul Cristian Barbu, analist militar.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a ordonat șefilor din Pentagon și din întreaga armată a Statelor Unite să elaboreze planuri pentru reducerea cu 8% a bugetului de apărare în fiecare dintre următorii cinci ani.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰