Kievul riscă să piardă războiul, cu efecte devastatoare. Rusia râde că Ucraina a rămas fără barbaţi şi îşi anunţă victoria până în mai. Analiză

Război în Ucraina. După eșecul contraofensivei ucrainene, Occidentul se întreabă cum să ajute Kievul pe termen lung, arată o analiză publicată de ziarul francez Le Figaro. 

• Jumătate de ţară, sub cod galben de vreme severă până sâmbătă seara. Rafalele de vânt depăşesc 50 km/oră

Şi dacă Ucraina pierde războiul împotriva Rusiei? Această întrebare este tabu atât printre ucraineni, cât și printre aliații lor occidentali deoarece are multe implicații. Însă după 21 de luni de război, în contextul contraofensivei ucrainene eşuate şi a înghețării frontului, unele voci au început să își pună discret întrebarea. Nu suntem încă acolo, dar de câteva săptămâni se adună vești proaste despre Ucraina, împotriva căreia au început să bată toate vânturile întunecate ale politicii și diplomației, scriu jurnaliştii de la cotidianul francez.

Ucraina se confruntă cu spectrul înfrângerii militare

În primul rând, pe câmpul de luptă, care a stagnat şi fără să mai aştepte venirea noroiului de toamnă și a frigului pentru a îngheța atacurile. Unii au crezut că văd în crizele sociale și politice care au zguduit Kremlinul în cursul acestui an un posibil colaps al armatei ruse pe termen mediu. Dar această speranță a fost risipită între timp. "Europenii au subestimat capacitățile militare ale rușilor", a sintetizat Alyona Getmanchuk, directorul think-tank-ului New Europe Center din Kiev.

Rușii au dovedit încă o dată că au o rezistență extraordinară, insuflată de anii cumpliți ai dictaturii sovietice, inclusiv în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar înainte de asta de vremurile grele ale perioadei țariste. Și-au arătat capacitatea de adaptare și în domeniul militar, unde și-au modificat tactica în funcție de cea a adversarului, folosind, de exemplu, tot mai multe drone. Industria militară a fost pregătită să servească economia de război 24 de ore din 24 și să producă muniții în cantități mari. Iar până ca aceasta să funcționeze la capacitate maximă, țările prietenoase cu Rusia, precum Iranul și Coreea de Nord, au astupat găurile.

Occidentul şi-a întors privirile

Prăbușirea economică a Rusiei la care sperau occidentali nu a mai avut loc. Moscova a ocolit sancțiunile grație aliaților săi. Nemulțumirea socială cauzată de masacrul de pe câmpul de luptă, 150.000 de morți începând cu 24 februarie 2022, a fost înăbușită de plicurile cu bani distribuite de Kremlin familiilor. Iar în ceea ce privește izolarea diplomatică anunțată de Occident, nici aceasta nu a avut loc, întrucât țările din aşa-numitul Sud Global și-au arătat sprijinul sau cel puțin o neutralitate binevoitoare față de Kremlin. Banii au făcut posibilă și reînnoirea forțelor de luptă fără a recurge la altă mobilizare. Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi, a recunoscut "impasul" în care au ajuns azi forţele sale. În timp ce ucrainenii așteptau armele livrate cu pipeta de Occident, rușii s-au întărit și s-au adaptat, este în esenţă ceea ce a recunoscut el într-un interviu pentru The Economist. "Ne menținem pozițiile, nu pierdem, dar nici nu câștigăm", a rezumat un alt înalt oficial ucrainean. 

În al doilea rând, războiul dintre Israel și Hamas a făcut ca Ucraina să dispară ca prin magie din mass-media și de la reuniunile politice. Concentrat pe frontul de est timp de aproape doi ani, Occidentul și-a întors ochii pentru a-i fixa pe butoiul de pulbere din Orientul Mijlociu. "Suntem într-o competiție cu Israelul pentru munițiile americane. Și va fi mai rău când vor sosi avioanele americane F16, pentru că şi israelienii au aceleași modele şi nu se ştie cu certitudine dacă Statele Unite au buget suficient pentru a furniza destulă muniție ambelor țări. Timpul este împotriva noastră" a avertizat Pavlo Klimkin, fost ministru de externe ucrainean.

Oficialii ruși știu asta. Şi se bucură de această certitudine. De câteva săptămâni își sporesc discursurile triumfaliste. "Vladimir Putin este foarte activ în acest moment. El vrea să poată oferi Rusiei un rezultat înainte de alegerile prezidențiale, din martie 2024. Nu va exista o detensionare rusă în Ucraina înainte de această dată", a mai avertizat Pavlo Klimkin. Președintele rus şi-a înmulţit aparițiile și declarațiile publice, în timp ce președintele Dumei a spus că Ucraina nu are de ales: capitulează sau încetează să existe.

Ezitările din vară, după rebeliunea lui Prigojin, ar aparține trecutului. Reţelele Kremlinului din Europa și-au recăpătat încrederea. Profită de tensiunile dintre Volodimir Zelenski și șeful său de stat major, Valeri Zalujnîi, şi susţin din nou cu tărie că conflictul este "un război condus de Statele Unite împotriva Rusiei prin Ucraina”. Potrivit acestora, rebeliunea lui Prigojin din august nu a lăsat nicio urmă asupra puterii lui Putin.

Elitele s-au unit în spatele lui Vladimir Putin, a cărui realege la primăvară este deja în mare măsură asigurată. "Chestiunea ucraineană va fi rezolvată pe câmpul de luptă. Nu vom negocia. Se pregătește o înfrângere militară pentru Ucraina. Ar trebui să aibă loc până în mai", anunță unul dintre reprezentanții acestora.

Susținătorii Kremlinului se bazează pe "lipsa" de bărbați din Ucraina, precum și pe "oboseală" americanilor şi europenilor. Dar și pe plecarea lui Joe Biden de la Casa Albă. "Donald Trump nu este un partener ușor, dar vom găsi aranjamente cu el", a spus unul dintre ei.

În ciuda discursului, acţiunile rămân lente și ezitante

Paralizat de amenințările nucleare ale Rusiei, de frica unei escaladări a conflictului și de teama că ucrainenii se vor repezi direct cu armele spre Crimeea, presupusă a fi o linie roșie pentru Vladimir Putin, Occidentul a distribuit ajutoare militare Ucrainei cu  zgârcenie, ezitare şi întârziere. Acest sprijin a permis Kievului să reziste invaziei ruse timp de 21 de luni, dar nu a fost suficient pentru a-i permite să câștige. Astăzi, în timp ce Statele Unite sunt nevoite să reinvestească în Orientul Mijlociu, iar următoarele alegeri prezidențiale ar putea însemna sfârşitul pentru ajutorul acordat Kievului, problema ucraineană s-a întors să-i bântuie pe europeni.

Nu și-au redus angajamentul, în special economic, față de Ucraina după izbucnirea noului război dintre Israel și Hamas. "Nu trebuie să alegem lupta greşită. În Ucraina, nu în Orientul Mijlociu sunt implicați europenii. Și astăzi nu există nici un semn de dezangajare, chiar și în Germania. Apărarea Ucrainei este în continuare considerată o problemă existențială, pentru că Rusia a pus sub semnul întrebării ordinea de securitate a continentului", spune un oficial francez. Dar în ciuda discursului, acţiunile rămân lente și ezitante. Promisiunea de a furniza un milion de obuze până în primăvara anului 2024 a fost îndeplinită până acum doar în proporție de 30%. Tranziția către o economie de război, anunțată de anumiți oficiali europeni, nu a avut loc. Promisiunile Europei geopolitice și de autonomie strategică au rămas sloganuri, care nu sunt foarte populare în afara Parisului.

"Problema este că nu există un sentiment de urgență în Europa. Marile capitale așteaptă alegerile americane și speră că între timp se va întâmpla un miracol în Ucraina. Toată lumea crede că ucrainenii pot rezista încă un an sau doi fără ajutor suplimentar. Dar acest lucru nu este adevărat. Nu putem lupta până la ultimul ucrainean", avertizează Alyona Getmanchuk. Spre deosebire de europenii care au ieşit cu greu din bula pacifistă în care i-a îngrădit Războiul Rece, ucrainenii, în prima linie, își imaginează un plan B, dacă victoria întârzie. "Intrarea în NATO fără articolul 5, în timp ce recuperăm teritoriile ocupate prin diplomație.Trebuie să fim ambițioși, dar și realiști. Nu mai avem un scenariu 100% pozitiv. Dar are Occidentul vreo strategie pentru Ucraina?" se întreabă un oficial ucrainean, în timp ce semnalele despre summitul Alianței, de la Washington, din iulie 2024, sunt din ce în ce mai puțin optimiste.

O înfrângere ar avea consecințe grave

O înfrângere a Ucrainei în urma lipsei de mobilizare occidentală ar avea însă consecințe foarte grave. Ar încuraja continuarea proiectului imperialist al Kremlinului şi în celelalte foste republici ale URSS. Ar slăbi, prin distrugerea valorilor și principiilor sale, tabăra democrațiilor occidentale, contestată de cea a autocrațiilor conduse de Vladimir Putin și Xi Jinping.

"Dacă Statele Unite renunță la Ucraina, vor fi provocate în același mod de China. Iar dacă Europa va permite ca acest lucru să se întâmple, va însemna moartea proiectului european", a avertizat un oficial francez. Europenilor nu le-a mai rămas mult timp să  se   trezească. Actuala administrație americană este din ce în ce mai enervată în mod deschis de încetineala și reticența Europei în chestiuni militare și strategice.

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă ar fi cireașa de pe tort pentru Kremlin. "Am fost norocoși să avem o administrație americană bună și să ne putem baza pe stocurile militare din Războiul Rece. Dar s-a terminat. Astăzi trebuie să ne trezim și să reindustrializam continentul. Pentru că nici măcar o nouă Administrație Biden nu va mai avea același angajament european ca în prezent", a avertizat o sursă de la Elysée.

Totuși, dacă se confirmă ceea ce pare a fi cel mai probabil, adică nici victorie, nici înfrângere ucraineană, ci un război de durată, țările europene vor trebui să dea dovadă de rezistență. Armata rusă a anunțat că își va crește bugetul militar cu 70% în 2024, față de 2023. "Cu banii de care dispune Kremlinul, armata rusă poate rezista câțiva ani pe front", a avertizat fostul ministru de externe Pavlo Klimkin.