SUA şi NATO recunosc că Ucraina a rămas fără muniţie, de asta trimit obuze cu dispersie. Un general avertizează: Nu este eficientă în curățarea tranşeelor

Război în Ucraina. După ce Joe Biden a recunoscut în weekend că a luat decizia de a trimite muniţie cu dispersie în Ucraina pentru că forţele Kievului au rămas iar fără muniţie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat astăzi informaţia. 

• UE pregătește contramăsuri la taxele vamale anunţate de Trump. Ursula von der Leyen: "Este o lovitură majoră pentru economia mondială"

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marţi că Ucraina "rămâne fără muniţie" şi că "trebuie făcut tot posibilul pentru a o furniza", deşi decizia de a livra Kievului controversata muniţie cu dispersie este o decizie individuală a fiecărei ţări.

"Adevărul este că, cel puţin pe termen scurt, Ucraina rămâne fără muniţie, aşa că trebuie să facem tot ce putem pentru a o furniza. Apoi, referitor la întrebarea specifică ce tip de muniţie mai exact, aceasta este o decizie naţională a fiecăruia dintre aliaţi", a indicat Stoltenberg în cadrul întâlnirii care precede summitul liderilor NATO care are loc marţi şi miercuri la Vilnius.

Răspunzând întrebării dacă decizia SUA de a livra Ucrainei muniţii cu dispersie, interzise în peste o sută de ţări, a divizat aliaţii, Stoltenberg a amintit că "unii aliaţi au semnat Convenţia privind muniţiile cu dispersie; alţii, nu''.

"Aici nu este vorba despre o poziţie a NATO. Aliaţii au poziţii diferite în această convenţie. Ceea ce trebuie să înţelegem este că muniţiile cu dispersie au fost folosite de ambele părţi în acest război", a comentat el.

Cum apără NATO decizia de a trimite muniţie cu dispersie în Ucraina

Stoltenberg a făcut însă o distincţie între întrebuinţarea pe care o dă Rusia acestui tip de muniţie, pe care o foloseşte "pentru a invada o altă ţară", şi scopul în care o utilizează Ucraina, "pentru a se apăra împotriva agresiunii ruse".

Politicianul norvegian a amintit că aliaţii trebuie să-şi refacă stocurile, epuizate de livrarea masivă de muniţie de artilerie către Ucraina, şi pentru aceasta au decis să consolideze baza industrială şi să plaseze comenzi comune.

"Încet încet, producţia creşte", a spus Stoltenberg, care a recunoscut totuşi că "este nevoie de mai mult timp pentru a avea toată capacitatea necesară", aşa că "până atunci, furnizarea de muniţie este o provocare".

Joe Biden: Ucrainenii au rămas fără muniție

Casa Albă a anunțat săptămâna trecută planurile controversate de a furniza Ucrainei muniții cu fragmentare. Decizia a stârnit îngrijorare pentru că acest tip de proiectile pot dăuna civililor și copiilor mult timp după ce au fost lansate activiștii pentru drepturile omului și unii politicieni americani s-au pronunţat împotrivă.

Întrebat în weekend, în timpul vizitei din Marea Britanie, de ce a luat această decizie, Biden s-a apărat spunând că ucrainenii au nevoie de ele, deoarece rămân fără muniție. 

Jurnalist: "Domnule președinte. Muniție cu dispersie. De ce acum?"

Joe Biden: "Au rămas fără muniție"

Ce angajamente şi-au luat ucrainenii în schimbul muniţiei cu dispersie

Potrivit generalului american Mark Hertling, Ministrul Apărării de la Kiev, Oleksii Reznikov, a promis în schimbul muniţiilor cu dispersie că acestea vor fi folosite doar pentru a elibera teritoriul ocupat de ruşi, nu vor fi lansate în zonele urbane, forţele ucrainene vor marca şi vor ține evidența locurilor unde sunt trase muniţiile, acele zone vor deveni prioritate pentru deminare după război, iar Ucraina va raporta eficacitatea acestora aliaților.

Generalul Mark Hertling: Muniţia cu dispersie nu poate curăța câmpurile minate și nu este eficiente în curățarea tranşeelor

Generalul Mark Hertling, fost comandant al forțelor americane din Europa, a explicat într-un mesaj pe Twitter care sunt părţile bune şi părţile rele ale muniţiei cu dispersie. 

"Există avantaje și dezavantaje în furnizarea de muniții cu dispersie. A fost o decizie dificilă din punct de vedere moral pentru preşedintele SUA să anunţe că trimite această muniție acum...  a avut la bază în primul rând faptul că armata ucraineană a epuizat muniția de artilerie de care are mare nevoie. Muniţia cu dispersie sau DPICM va câştiga timp până este produsă muniţie mai precisă. A fost o decizie grea pentru că armata - și aliații NATO - înțeleg ce pot și nu pot face aceste muniţii.

Ele pot deteriora grav unele echipamente și vor provoca victime grupurilor de personal. Ele nu pot curăța câmpurile minate și nu sunt eficiente în curățarea tranşeelor. În plus, odată trasă într-o zonă (o poziție inamică), acea zonă va prezenta riscuri pentru propriile forţe care fac manevre în acea zonă. Locurile în care sunt trase trebuie marcate și evitate. 

Vor fi şi muniţii cu defecte. Departamentul Apărării sugerează că rata de eşec este de 1-3%. Este o estimare optimistă, dar sper să fie adevărată. În fiecare obuz de artilerie există 72-88 de "bombițe" (fiecare mai mică ca o grenadă de mână). 2% din 88 este aproximativ 2-3 eşecuri pe rundă. 100.000 runde = aproximativ 2000-3000 de muniţii cu defecte. 

Preşedintele a spus că "a vorbit" cu aliații noștri despre asta, dar bănuiesc că majoritatea nu au fost de acord. Mai ales unii din NATO. Cu toate astea, pot înțelege logica SUA de a trimite astfel de muniţie și cred că este de ajutor şi mesajul lui Reznikov cu privire la angajamentele Ucrainei. Înțeleg și de ce unii senatori și aliați sunt supărați" a scris Mark Hertling pe Twitter.