UE ar putea folosi activele rusești înghețate pentru susținerea Ucrainei. Ursula Von Der Leyen: "Ne putem aştepta să colectăm aproape 3 miliarde de euro pentru 2024"

Atac furibund al Rusiei asupra Kievului. Zeci de rachete au vizat capitala Ucrainei, dar apărarea antiaeriană a reuşit să le doboare. Mii de oameni s-au ascuns în adăposturi sau în staţiile de metrou. Lovitura vine în timp ce la Bruxelles se decide viitorul Ucrainei. Liderii europeni iau în calcul să folosească banii Rusiei îngheţaţi în băncile europene. Este şi prima întâlnire la care preşedintele Klaus Iohannis stă faţă în faţă cu liderii europeni, după ce a anunţat că vrea să preia şefia NATO.

• Procesul lui Vlad Pascu. Judecătoarea Popoviciu, cinism fără margini. Mai multe la Observator 17:00, la Antena 1
• Ciolacu vrea măsuri anti-shrinkflație ca în Franţa. Ce vor fi obligaţi producătorii să pună pe ambalajele produselor cu gramaj redus, dar preţ la fel

Raisa Kozienko, localnică: Blestemat să fie acest Putin. Ce a făcut ţării mele? Ce a făcut Ucrainei mele? Dumnezule...

Liniştea pentru locuitorii Kievului s-a încheiat ieri, la 5 dimineaţa, când armata lui Putin a lansat zeci de rachete balistice. Ucrainenii spun că au reuşit să le doboare pe toate Resturile acestora s-au prăbuşit însă pe mai multe clădiri rezidenţiale. Cel puţin 13 oameni au fost răniţi uşor, iar o fetiţă de 11 ani a avut nevoie de spitalizare. 

UE ar putea folosi activele rusești înghețate pentru susținerea Ucrainei

Bombardamentul ruşilor au avut loc chiar în ziua în care viitorul Ucrainei şi al Europei este discutat la Bruxelles de liderii Uniunii Europene. Ucraina a rămas fără muniţie suficientă pentru a le ţine piept ruşilor, iar banii propuşi de Statele Unite sunt blocaţi în Congres de Republicani. O soluţie, contestată însă de unii membri ar fi aceea de a folosi activele confiscate de la ruşi de la declanşarea invaziei, pentru a înarma mai bine Ucraina. Suma este un considerabilă - 200 de miliarde de euro. 

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, a lăudat iniţiativa.

Ursula Von Der Leyen: Mă bucur că liderii europeni au aprobat propunerea noastră de a ne folosi de veniturile provenite din activele ruseşti. Ne putem aştepta să colectăm aproximativ 3 miliarde de euro pentru 2024 şi sume similare în anii următori. Am pregătit o propunere de creştere a tarifelor la importurile de cereale, seminţe şi produse din Rusia şi Belarus. Propunerea va împiedica cerealele ruseşti să destabilizeze piaţa Uniunii Europene.

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: Sunt mai mult ca sigur că îi trimitem un mesaj clar lui Putin. A calculat greşit dacă crede că nu suntem în măsură să sprijinim Ucraina cât este necesar. 

Karl Nehammer, cancelarul Austriei: Pentru noi, în calitate de ţară neutră, trebuie să fie clar că banii pentru care ne dăm acordul nu trebuie să fie folosiţi pentru arme. Iniţial a existat o discuţie pentru a-i folosi pentru reconstrucţia Ucrainei şi cred că este o propunere înţeleaptă. 

Nici ţara condusă de liderul de la Kremlin nu a bătut pasul pe loc. Chiar de luna trecută, Rusia a început să producă mai multe bombe aeriene cu explozibil mare, care sunt destinate să distrugă instalațiile industriale și structurile subterane, cum ar fi buncărele. Pentru a intimida trupele ruseşti, şi, în acelaşi timp, pentru a consolida flancul estic al NATO, Lituania va primi 150 de soldați germani.

Klaus Iohannis, prima întâlnire cu liderii europeni după ce a anunţat că vrea să preia şefia NATO

La Bruxelles, în centrul atenţiei, este şi preşedintele Klaus Iohannis. Este prima întâlnire cu liderii europeni după ce şi-a anunţat candidatura pentru funcţia de Secretar General al NATO. Creditat cu a doua şansă, după premierul Olandei, Mark Rutte, preşedintele se declară mulţumit de reacţia aliaţilor. 

Klaus Iohannis, preşedintele României: Decalogul a fost foarte bine primit și cred că nu este niciun secret că am avut discuții bilaterale cu aliații și mulți consideră că am venit exact cu temele importante.

Mark Rutte a vorbit şi el pentru prima dată, despre candidatura lui Klaus Iohannis la șefia NATO. 

Mark Rutte, premierul Olandei: Este un om minunat (n.r. - Klaus Iohannis). Este președinte al României de 10 ani și am lucrat bine aproape mereu. Este un lider credibil pentru țara lui. Cât despre NATO, așa cum știți, nu zic nimic.

Pentru Mark Rutte şi-au anunţat deja susţinerea mari puteri precum Statele UNite, Germania, Franţa şi Marea Britanie. Preşedintele român ar putea miza însă pe sprijinul aliaţilort de pe flancul estic. Ungaria a anunţat deja ca nu îl vrea pe Mark Rutte, Turcia încă nu s-a hotărât, iar premiera Estoniei, crede şi ea că postul ar trebui ocupat de un est-european. Viitorul Secretar General ar putea fi ales la ministeriala NATO de la începutul lunii viitoare.