Liderii UE discută trecerea la economia de război. Cele două planuri controversate aflate pe masă la Bruxelles

Liderii UE discută pe 21 şi 22 martie la Bruxelles cum să crească mai radical sprijinul militar și financiar pentru Ucraina în urma îndemnurilor la adresa statelor membre de a trece la "economia de război", relatează The Guardian.

Retorica la adresa Rusiei s-a înăsprit considerabil în ultimele zile alimentată de un nou sentiment de "alertă şi urgenţă" cu privire la modul în care decurge războiul din Ucraina. Liderii UE vor discuta joi şi vineri planul controversat de a confisca dobânzi de miliarde de euro generate de activele înghețate ale Rusiei şi de a trimite banii în Ucraina.

"Acum, că ne confruntăm cu cea mai mare amenințare de securitate de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace, este timpul să luăm măsuri radicale și concrete pentru a fi pregătiți de apărare și să punem economia UE pe picior de război", le-a transmis liderilor europeni, într-o scrisoare înainte de summit, Charles Michel, președintele Consiliului European.

Un astfel de limbaj arată o conștientizare tot mai mare în cadrul UE că trebuie să-și intensifice campania de a ajuta Ucraina să câștige războiul și să-și asigure capacitatea de apărare pe termen lung, comentează The Guardian. Dar are şi rolul de a pregăti cetăţenii europeni să fie gata de cheltuieli mari pentru apărare, inclusiv pentru achiziționarea comună de arme.

Charles Michel i-a avertizat pe europeni că "se confruntă cu un moment crucial" şi a transmis că sarcina principală a liderilor UE acum este să "furnizeze rapid ajutor militar Ucrainei".  Încearcă să adune şi mai mult sprijin în jurul unei inițiative a Cehiei, care a reușit în doar trei săptămâni să facă rost de 300.000 de obuze de artilerie de pe piețele externe.

O sursă de rang înalt a spus că aceste muniţii vor fi livrate Ucrainei în câteva săptămâni, dar că, pe termen mai lung, Europa trebuie să dezvolte o politică de apărare. "În ultimii 5-10 ani, totul a fost despre reducerea bugetului apărării. În fiecare an. Asta s-a schimbat acum", a spus sursa citată.

Planul emiterii de obligațiuni comune de apărare

Liderii UE vor discuta şi despre un alt plan promovat inclusiv de președintele francez, Emmanuel Macron, pentru a finanța creșterea investițiilor în apărare. Este vorba de emiterea de datorii în comun pentru a susține industria de apărare a blocului comunitar.

Tările vecine cu Ucraina susţin acest plan, în timp ce state precum Țările de Jos și Finlanda se opun ideii unei datorii comune a UE, care ar urma să ajungă în deceniile următoare pe umerii contribuabililor europeni. Alternativele la acest plan, cum ar fi creșterea taxelor sau reducerea finanţării serviciilor publice pentru a susţine apărarea, nu sunt măsuri populare. 

Obligațiunile de apărare (sau de război) sunt titluri de stat emise de un guvern pentru a finanța operațiuni militare și alte cheltuieli fără a ridica taxele la un nivel nepopular.

Un diplomat a ridicat posibilitatea de a obliga fiecare țară să contribuie cu 2% din PIB-ul național la apărarea UE. Acest lucru ar genera până la 80 de miliarde de euro, susțin ei.

Planul confiscării dobânzilor generate de activele rusești îngheţate

Cealaltă idee, pe cât de mare pe atât de controversată, aflată pe masă este confiscarea dobânzilor generate de activele rusești îngheţate. Susținătorii acestui plan spun că în acest mod ar putea strânge 27 de miliarde de euro în următorii patru ani, bani care ar urma să fie daţi Ucrainei.

Cu toate acestea, unii diplomați spun că propunerea a întâmpinat dificultăți legale. Kremlinul a declarat miercuri că un asemenea pas ar însemna o "încălcare fără precedent a dreptului internațional". 

Unele ţări membre G7 au mers şi mai departe ca UE și iau în calcul dacă ar putea folosi și capitalul activelor rusești, aur, cash și obligațiuni, înghețate în țările lor, potrivit unei surse.

Principala îngrijorare este perspectiva ca în viitor instanțele internaționale să ordone ca toți banii confiscaţi să fie returnați Rusiei. Acest lucru ar distruge reputația Europei ca refugiu sigur pentru investitori.

"Este o propunere foarte complexă, pentru că este complet unică, ar fi pentru prima dată când se face acest lucru, şi există tot felul de implicații în ceea ce privește ramificația juridică, cu potențial sistemic, riscuri financiare şi economice", a spus un diplomat.

Cum va funcționa planul 

Potrivit publicaţiei americane The New York Times, planul ar putea aduce Ucrainei până la 3 miliarde de euro pe an sau până la 15 miliarde de euro din 2023 până în 2027, în funcție de piaţă. Prima plată către Kiev ar putea fi făcută chiar din iulie, a declarat miercuri Comisia Europeană.

După invadarea Ucrainei, națiunile occidentale au înghețat peste 300 de miliarde de euro, active ale Băncii Centrale Ruse aflate în străinătate. Cea mai mare parte a acestora, peste 200 de miliarde de euro, se află în Uniunea Europeană. Rusia nu a reușit să obțină acces la aceste active, să le vândă sau să beneficieze de profitul generat de dobândă. 

Prin urmare, acest cash a rămas blocat în străinătate, o mare parte aflându-se în Belgia de Euroclear, o companie de servicii financiare. Conform planului UE, 97% din aceşti bani ar merge către Ucraina, începând cu 15 februarie.

Restul de 3% va rămâne blocat în companii precum Euroclear pentru plata proceselor actuale sau viitoare intentate de Rusia pentru a-și recupera activele și veniturile. 90% din acest profit ar urma să fie destinat anul acesta cumpărării de arme pentru Ucraina, restul mergând la fondul pentru reconstrucția ţării.

"Rușii nu vor fi foarte fericiți", a declarat săptămâna aceasta Josep Borrell, principalul diplomat al UE. Suma nu este extraordinară, dar nici neglijabilă, a spus el. 

Anul trecut, un astfel de plan a fost amânat de două ori din cauza dezacordurilor dintre statele membre și a preocupărilor Băncii Centrale Europene. 

Rușii au fost revoltați de acest plan. "Este pur și simplu hoţie și furt", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. Însă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost mai reținut.

"Europenii sunt perfect conștienți de prejudiciul pe care astfel de decizii îl pot provoca atât economiei lor, cât și imaginii şi reputației de garanți ai inviolabilității proprietății", a spus el. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰