UE nu poate livra Ucrainei cantitatea de muniţie promisă. "Depozitele sunt goale peste tot în lume". Cât a ajuns să coste un obuz

Război în Ucraina. Ucraina primeşte veşti proaste din toate direcţiile după rezultatele sub aşteptări ale contraofensivei, presiunile din SUA de reducere a ajutorului militar şi financiar, pierderea interesului mediatic în defavoarea războiului dintre Israel şi Hamas şi eventualitatea de a concura cu Tel Avivul pentru arme. Devine tot mai clar că UE nu îşi poate ţine promisiunea de a furniza muniţie Kievului, mai exact cele 1 milion de obuze de artilerie, stabilite până în martie, dezvăluie Bloomberg. 

• Program Noaptea Muzeelor 2024, sâmbătă 18 mai. Până la ce oră pot fi vizitate expoziţiile din Bucureşti şi ţară

Uniunea Europeană a rămas în urmă cu planul de a furniza Ucrainei un milion de obuze de artilerie până în martie 2024, relatează Bloomberg citând surse. Conform planurilor făcute la începutul anului, UE s-a angajat să furnizeze muniție de artilerie Ucrainei timp de 12 luni. Mai întâi prin golirea stocurilor existente și apoi prin contracte de achiziții comune și creșterea capacității industriale.

Deşi a trecut de jumătatea intervalului de timp anunţat, inițiativa a ajuns până acum doar la 30% din țintă și, ţinând cont de contractele semnate până în prezent, riscă să rateze obiectivul. Mai multe state UE au solicitat în privat grupului de politică externă a blocului să prelungească termenul, potrivit surselor citate de Bloomberg. SUA, care încearcă să-și mărească propria producție la aproximativ 1 milion de obuze pe an în 2024, au îndemnat UE să-și intensifice eforturile, mai transmit sursele citate. Purtătorii de cuvânt de la Casa Albă au refuzat să comenteze.

Contraofensiva Ucrainei a avut progrese limitate iar aliații se pregătesc pentru un război lung. În acest context, proviziile de muniție promise de UE sunt cruciale pentru a ajuta Ucraina să țină pasul cu producția Rusiei. Potrivit unor estimări, fabricile de armament rusești vor livra 2 milioane de obuze anul viitor. Până atunci Moscova a primit muniţie din Coreea de Nord și caută în continuare pe piaţă obuze din era sovietică.

Aliații sperau că sprijinul lor combinat va egala Rusia la muniţie și că Ucraina va fi în avantaj datorită calităţii superioare a obuzelor și armelor occidentale, a spus una dintre sursele citate care au cerut să nu fie identificate.

Volodimir Zelenski s-a declarat îngrijorat că războiul Israel-Hamas va distrage atenția SUA și a aliaților de la războiul din Ucraina. Liderii ucraineni au început să fie neliniștiți după ce președintele Joe Biden a renunţat la începutul lunii octombrie la un pachet de ajutor pentru Ucraina în baza unui acord cu republicanii pentru a evita un shutdown al guvernului. Biden încearcă acum să obţină un ajutor de peste 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, dar și mai mult ajutor pentru Israel. S-ar putea confrunta cu opoziţie din partea republicanilor, care nu mai vor să trimită mai mulți bani la Kiev.

Deși în prezent solicitările Israelului și ale Ucrainei pentru muniție nu se suprapun prea mult, problemele ar apărea şi în cazul unui număr mic de obuze de artilerie de calibru 155 mm, dacă Israelul ar avea nevoie de ele şi ar trebui luate de la Ucraina. Până la 31 mai, "statele membre au livrat aproximativ 223.000 de muniții de artilerie (muniții autopropulsate cu rază lungă de acțiune, ghidate, de precizie, precum și muniții de mortar) și 2.300 de rachete de toate tipurile", a declarat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al UE.

De atunci, membrii UE au continuat să furnizeze muniție, iar șapte țări au plasat comenzi prin Agenția Europeană de Apărare, a adăugat Stano. Agenția a semnat nouă contracte-cadru. Statele membre sunt reticente în a furniza detalii despre ceea ce au furnizat sau despre contractele pe care le-au semnat, iar Stano a refuzat să vorbească despre contracte sau valoarea comenzilor plasate.

Mai multe țări, totuși, au divulgat date în privat. 12 țări, inclusiv statele baltice, Germania, Țările de Jos și Polonia, au furnizat sau caută să livreze în comun între 300.000 şi 400.000 de obuze, în mare parte prin inițiativa UE.  Suedia, Finlanda, Danemarca și Norvegia, care nu este membră a UE, au plasat comenzi în valoare de 52 de milioane de euro, producția începând de anul viitor. Prețul muniției a crescut de la lansarea inițiativei, ceea ce înseamnă că bugetul actual riscă să nu fie suficient.

Aceste numere nu includ toate livrările de la începutul invaziei ruseşti, unele ţări au furnizat muniție în afara cadrului UE sau fără a dezvălui transporturile. În plus, alte state membre au propriile programe de achiziții.

Deficit uriaş de muniţie în Ucraina şi în lume

Ucraina se confruntă cu un deficit uriaș de muniții atât în ​​interiorul țării, cât și în întreaga lume, a declarat în această săptămână premierul Denis Shmygal pentru Financial Times. "Avem un deficit uriaș de muniție nu doar în Ucraina, ci în întreaga lume. Înțelegem că ar trebui să o producem noi, în Ucraina, pentru că peste tot în lume este terminat, este epuizat. Toate depozitele sunt goale", a subliniat el.

În aceast context, Ucraina încearcă să-și construiască propria industrie pentru a-și reduce dependența de țările occidentale, a mai declarat premierul ucrainean pentru FT. În prezent, Kievul acordă prioritate asocierilor cu companii de apărare americane și europene.

Conglomeratul ucrainean Ukroboronprom a semnat recent un acord cu compania germană Rheinmetall pentru a repara tancurile Leopard și alte blindate avariate, precum și pentru a produce altele noi. Potrivit lui Shmygal, acesta este unul dintre cele 20 de acorduri încheiate cu producătorii occidentali de arme privind cooperarea și producția în comun.

Pe 29 septembrie, Kiev a găzduit primul forum al industriilor de apărare. Evenimentul a reunit peste 30 de țări și 252 de companii de apărare. La forum, companiile ucrainene au semnat 20 de acorduri cu parteneri străini, inclusiv privind producția de drone și muniție.

Prețul muniției de 155 mm s-a dublat: de la 2000 de euro la 8000 de euro bucata

Amiralul Rob Bauer, şeful comitetului militar al NATO, a cerut statelor membre să nu mai protejeze producătorii naţionali şi să convină asupra unui standard unic pentru muniţia de artilerie, pentru a creşte producţia de obuze de 155 mm, de care este foarte mare nevoie, şi a reduce totodată costurile care au crescut de la începutul războiului din Ucraina, potrivit Reuters.

Bauer a comparat modelul de afaceri al producătorilor de armament cu cel al companiilor care scot pe piaţă imprimante: "Producătorul nu se îmbogăţeşte datorită imprimantelor fabricate, ci datorită cernelii. Dacă produci un obuz de artilerie care se potriveşte doar cu tunul pe care îl produci tu, obligi utilizatorii să cumpere muniţia ta".

Amiralul a arătat că preţul unui obuz a crescut de la 2000 de euro, cât era înainte de invazia rusă în Ucraina, la 8000 de euro în prezent. Statele occidentale se grăbesc să crească producţia, deoarece cantităţile folosite de ucraineni, mii de obuze pe zi, epuizează stocurile mult mai rapid decât pot fi refăcute în ritmul actual. Deşi există un standard NATO pentru muniţia de artilerie, el este implementat doar pe bază de voluntariat, iar faptul că diferite ţări nu îl respectă a fragmentat piaţa şi a îngreunat fluxul de furnizare.

Există 14 tipuri diferite de obuze de 155 mm în NATO

Bauer a precizat că 14 state din alianţă şi-au rezervat dreptul de a se abate de la standard, deci există 14 tipuri diferite de obuze de 155 mm. El a pus regresul standardizării pe seama reducerii drastice a pieţei de armament după încheierea războiului rece, în timpul căruia bugetele de apărare ale membrilor NATO erau de 3-6% din PIB. "Numărul de cumpărători a scăzut, sumele de bani au scăzut, aşa că fiecare şi-a protejat industria", a observat el, adăugând că în timpul războiului rece "fiecare primea o porţie".

Având însă în vedere creşterile semnificative ale bugetelor militare din ultimii ani, oficialul NATO s-a declarat convins că în următorii 15 ani vor fi suficienţi bani disponibili pentru industria de armament. El consideră că acum, când se refac stocurile epuizate de donaţiile pentru Ucraina, este momentul când se poate întrerupe ciclul şi se poate insista pentru standardizare, nu doar pentru muniţia de artilerie, ci şi în alte domenii, cum ar fi transporturile sau echipamentele medicale.

"Dacă mă gândesc la situaţia soldatului de pe câmpul de luptă, acesta doreşte produse interschimbabile, deoarece vrea o ladă de obuze de 155 mm şi nu îl interesează cine le produce, câtă vreme se potrivesc şi pot fi trase corect", a explicat amiralul.