Ziua marii despărțiri, plină de simboluri. Cele mai emoționante imagini de la funeraliile Reginei Elisabeta a II-a

A venit ziua marii despărţiri. O lume întreagă îşi pleacă fruntea în semn de respect în faţa celei care a scris o pagină importantă de istorie şi mii de oameni îşi iau rămas-bun de la cea pe care o credeau veşnică. Funeraliile Elisabetei a II-a au fost pline de simboluri care i-au cinstit viaţa şi amintirea. De la coroana cu flori culese din grădinile sale preferate până la serviciul religios măreţ care a inclus imnuri, psalmi şi rugăciuni iubite de Regină.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

S-a aşternut cortina peste o domnie de 70 de ani, azi, la Londra. Oraşul însuşi parcă a amuţit în faţa momentului solemn. Iar liniştea a fost spartă doar de clopotul de la Westminster Abbey care a bătut de 96 de ori în onoarea celor 96 de ani pe care i-a trăit Regina Elisabeta a II-a. A fost unul dintre momentele-cheie care au marcat ziua istorică, dedicată despărţirii de Regină.

Uşile Westminster Hall s-au deschis pentru ultima dată pentru Regina Elisabeta a II-a

Ceasul bătea ora 12.30. Garda de grenadieri a purtat pe umeri sicriul celei care le-a fost comandant şapte decenii. 

Sicriul Reginei a fost plasat pe un afet de tun, sub ochii plini de lacrimi ai celor patru copii ai Reginei. În spatele cortegiului funerar, flancat de Gărzile Regale, stoici şi demni, Regele Charles, alături de Prinţul Andrew, Prinţul Edward şi Prinţesa Regală Anne şi-au însoţit mama pe ultimul drum. În spatele lor, trei dintre nepoţii monarhului: Prinţul William, îmbrăcat în uniformă militară, Prinţul Harry şi Peter Philips. 

Afetul de tun a fost acelaşi folosit la înmormântările ultimilor patru monarhi, inclusiv tatăl Reginei. Afetul nu mai este tras de cai din cauza unui incident petrecut în timpul înmormântării reginei Victoria cu un cal nărăvaş. Acum, 98 de membri ai Marinei Regale au tras afetul. Drumul de opt minute între Westminster Hall şi Westminster Abbey a fost parcurs cu o cadenţă perfectă: 75 de paşi pe minut. 

Coroană Imperială cu mii de diamante și safire, smaralde și rubine, pe drapelul care a acoperit sicriul

Peste drapelul regal care a acoperit sicriul, au fost aşternute Coroana Imperială, o comoară încrustată cu 2.700 de diamante şi 300 de safire, smaralde şi rubine, sceptrul şi orbul cu cruce, un simbol al credinţei creştine a Reginei.

O coroană de flori în nuanţe de vişinu, roz, auriu şi accente delicate de alb a completat podoabele.

Rozmarin şi mirt crescut dintr-un vlăstar care a decorat şi buchetul de mireasă al Reginei, sunt doar două dintre florile alese de Regele Charles pentru mama sa. Florile au fost culese din grădinile Palatului Buckingham, Clarence House şi Highgrove House, reşedinţe regale iubite de Majestatea sa. Peste coroana de flori, un ultim mesaj al Regelui Charles: "Cu iubire şi amintire eternă cu loialitate".

Familia Regală nu şi-a putut ascunde emoţiile: pe chipurile tuturor s-a citit durerea pierderii 

Cortegiului funerar, la intrarea în Catedrala Westminster Abbey, i s-au alăturat şi copiii cei mari ai Prinţilor de Wales, Prinţul George şi Prinţesa Charlotte. Îmbrăcaţi în haine de doliu, fără zâmbetele năstruşnice cu care ne-au obişnuit, cei mici au stat în permanenţă între părinţii lor. În spatele lor, ducii de Sussex. 

În această catedrală impozantă, atât de iubită de Elisabeta a II-a, s-a închis un cerc: în 1947, Regina s-a căsătorit aici cu Prinţul Philip, cel care i-a fost soţ mai bine de 70 de ani. Acelaşi imn care a răsunat la nunta Majestăţii Sale s-a auzit şi în ziua marii despărţiri. 

Tot între pereţii plini de istorie ai Catedralei, Regina a fost încoronată în 1953. Atunci, Elisabeta a II-a, o tânără de doar 26 de ani, primea cu demnitate şi smerenie responsabilitatea unei naţiuni. 

Arhiepiscopul de Canterbury: Majestea sa a spus că toată viaţa ei va fi dedicată slujirii naţiunii şi a Commenwealth. Rar, o astfel de promisiune a fost păstrată cu atâta dăruire. 

Pslamii, rugăciunile citite de politicieni şi prelaţi, dar şi imnurile intonate de coruri au fost alese dintre cele care îi plăceau Reginei cel mai mult. Elisabeta a II-a a fost şi capul Bisericii Anglicane, iar din credinţă Majestatea Sa şi-a făcut un stindard pe care l-a purtat neabătut. 

Două minute de reculegere în toate națiunile din Commonwealth

Când cuvintele devin de prisos, liniştea e dovada celui mai adânc respect: Regatul Unit şi naţiunile din Commonwealth au stat pe loc timp de două minute.

La finalul ceremoniei, copleşit, Regele Charles a dat frâu emoţiilor şi a plâns. Imnul "Dumnezeu să-l binecuvânteze pe Rege" de la finalul slujbei a marcat finalul unei ere şi începutul unei noi epoci, în care Regatul Unit e condus de Charles al treilea. 

După funeraliile de stat, sicriul, pus din nou pe afetul de tun, a părăsit Catedrala Westminster Abbey. A urmat o procesiune condusă de 200 de cimpoieri şi toboşari din Regimentele Scoţiene şi Irlandeze, Brigada Gurkha şi Forţele Aeriene Regale. 

Trupul Reginei a trecut pentru ultima oară prin Piaţa Parlamentului, Whitehall, Dealul Constituţiei şi pe lângă Buckingham Palace, unde angajaţii au ieşit să se încline pentru ultima oară în faţa celei pe care au slujit-o. 

Cortegiul funerar s-a oprit la Wellington Arch o oră mai târziu. De aici, sicriul a fost urcat într-un dric şi Regina a pornit în ultimul ei drum spre Castelul Windsor. Elisabeta a II-a a părăsit Londra în aplauzele oamenilor. 

Organizare impecabilă la funeraliile Reginei Elisabeta a II-a

La Windsor, detaşamente ale Forţelor Armate din Commonwealth, Poliţia Regală Călare Canadiană, Poliţia Regală din Irlanda de Nord, militari din Forţele Regale ale Aviaţie, soldaţi din Armată, Compania Regală de Arcaşi, Gentleman at Arms şi faimoşii Yeomen au condus Regina pe The Long Walk. Zeci de mii de oameni au umplut aleile care duc către Castelul Windsor. 

La finalul serviciului religios de la capela Saint George, sicriul Reginei va fi coborât în cripta regală. La ora 21.30, Elisabeta a doua va fi înmormântată, în cadrul unei ceremonii private, alături de ducele de Edinburgh, în Capela Memorială a regelui George al VI-lea. Aici se află şi rămăşiţele tatălui şi mamei Majestăţii Sale, precum şi cenuşa surorii sale, prinţesa Margaret.

Sicriul prinţului Philip, aflat în cavoul regal, va fi mutat în capelă pentru a fi alături de Regina lui.