Ziua Universală a Iei. Povestea cămăşii tradiţionale, iubită, apoi blamată, care face acum furori în toată lumea

O purtau pe vremuri bunicii la horă sau la cosit. O purtăm şi noi azi la club sau la birou. Vorbim despre ia naţională, parte din identitatea noastră, sărbătorită azi în toată lumea. A rezistat vremurilor şi s-a reinventat. Designeri străini celebri au dus ia românească pe marile podiumuri de modă. Uneori, chiar fără să ceară permisiunea nimănui pentru asta. 

• Formula 1, Marele Premiu de la Singapore. Lando Norris va pleca din pole position în cursa de duminică, de la ora 14:45

A fost o vreme în care ia se purta şi la horă şi la biserică, şi acasă şi la coasă. De la naştere până la moarte. "Se spune că în momentul în care cel mic s-a născut, este îmbrăcat în cămaşa mamei, dacă este fată, sau în cămaşa tatălui dacă este băiat pentru a-şi lua din puterea celor doi părinţi", explică Daniela Plugaru, artist.

Ia naţională, comoară universală

Cusută de mână şi purtată cu mândrie decenii la rând, ia a devenit brusc ruşine naţională în anii comunismului. Şi fie a fost transformată în cârpe de vase, fie a fost vândută străinilor. Care i-au înţeles repede şi frumuseţea, şi valoarea. 

În anii '70, cântăreaţa Dalida făcea senzaţie pe scenă îmbrăcată în ceva ce semăna izbitor cu o cămaşă din zona Sibiului. Iar în anii '80, Yves Saint Laurent cucerea lumea cu o colecţie inspirată din portul nostru tradiţional, având drept model tabloul lui Matisse, la Blouse Roumaine. I-au urmat Jean Paul Gautier, Oscar de la Renta sau Tom Ford. 

"E chiar o minune că după anii '90 am mai găsit, prin lăzi de zestre uitate în case părăsite, ii lucrate de mână. Cum e cea pe care o port - o ie veche pe care am primit-o în dar şi care e realmente una dintre cele mai valoroase obiecte vestimentare din garderoba mea", arată Ana Maria Gheorghe, reporter Observator.

Între timp, dispăruseră şi războaiele de ţesut, şi femeile care ştiau să coasă. Aşa că ia trebuia recuperată şi salvată. "Am găsit chiar şi ie mâncată de şoareci, am recuperat cât am putut. Mă bucur că pot să le  fac să mai trăiască, să nu rămână uitate prin dulapuri sau prin lăzi", povesteşte Rodica Nicoloiu, restaurator.

Cu rănile vindecate, ia a ieşit curajos în lume. Şi a cucerit-o. Celebra Adele a apărut într-un pictorial în revista Vogue îmbrăcată în cămaşa noastră. Pe covorul roşu de la Cannes, Mădălina Ghenea a atras toate privirile şi datorită cămăşii sale stilizate. Creatorii de la noi au sesizat şi ei momentul. Ia tradiţională, reinterpretată, a ajuns în cataloage internaţionale la preţuri cu multe zerouri. 

"Şi vă dau doar un exemplu. E rochia mea preferată. Are doar o inserţie dintr-o veche ie tradiţională din care doar atât s-a mai putut salva. Însă ce a ieşit este ceva ce, credeţi-mă, mă scoate întotdeauna din anonimat oriunde aş merge îmbrăcată aşa şi când o port în străinătate fac cu adevarat furori", adaugă Ana Maria Gheorghe, reporter Observator.

Azi, ia e mai mult decât un obiect vestimentar. E brand naţional şi mândrie. Care stârneşte emoţie, dar şi polemici. De curând, celebra casă de modă Luis Vouitton a fost acuzată că s-a inspirat într-o colecţie de-a sa din ia românească, fără să ceară acordul nimănui. Acum doi ani, ia cu altiţă a fost inclusă în patrimoniul UNESCO. Iar azi, de ziua ei, la centrul cultural roman din Nurnberg, o altă piesă din portul popular - un brâu lung de 1700 de metri şi care cântăreşte 70 de kilograme, a fost nominalizat în Cartea Recordurilor.