Cristian Pîrvulescu: Iohannis nu ar fi demisionat dacă era sigur că supravieţuieşte moţiunii de suspendare

Premieră în istoria României. Preşedintele ţării a demisionat părăseşte Palatul Cotroceni, după mai bine de 10 ani de mandat. În scurta sa declaraţie, Klaus Iohannis a menţionat că a recurs la acest gest pentru a salva România din criza care ar fi urmat dacă ar fi fost suspendat din funcţie de Parlament. Anunţul a venit la scurt timp după ce suspendarea Preşedintelui, cerută de partidele izolaţioniste, populiste, dar susţinută şi cu voturile USR, fusese pusă pe ordinea de zi a Parlamentului.

• Iohannis rămâne cu indemnizaţie, casă de protocol şi protecţia SPP, după demisie. Dacă era suspendat, pierdea drepturile

Klaus Iohannis a realizat că e mai bine să aleagă demisia, care îi permite să aibă locuinţă de protocol, pază, maşină şi o indemnizaţie de 75 la sută din salariul de preşedinte.

Locul său va fi luat de Ilie Bolojan, în calitate de preşedinte al Senatului. Doar că liberalul trebuie să renunţe la conducerea PNL. Locul său va fi luat de Cătălin Predoiu, care va fi tot interimar. Potrivit surselor poitice, înlocuitorul lui Ilie Bolojan la Senat ar putea fi Mircea Abrudean, fost secretar general al Guvernului.

Dar demisia lui Klaus Iohannis nu înseamnă, implicit, că lucrurile se vor linişti. Opoziţia izolaţionistă vrea să depună moţiune de cenzură împotriva Guvernului, deşi opoziţia pro-europeană, adică USR, nu va susţine acest demers, a transmis Elena Lasconi. Izolaţioniştii vor să-i dea jos pe preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor.

În tot acest timp a avut loc şi protestul iniţiat de sustinătorii lui Călin Georgescu la adresa supermarketurilor, dar şi o demonstraţie în Piaţa Victoriei. Ca-ntr-un făcut, exact în momentul în care Klaus Iohannis îşi anunţa demisia, protestatarii spărgeau lanţul jandarmilor în încercarea de a pătrunde la Palatul Victoria. Au fost confruntări cu forţele de ordine, iar jandermeria a distribuit inclusiv o fotografie cu un protestatar înarmat cu un cuţit cu care a şi tăiat legăturile dintre garduri. Patru persoane s-au ales cu dosar penal după violenţele de la mitingul neautorizat. 

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Cristian Pîrvulescu, analist politic. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Demisia lui Klaus Iohannis s-a făcut pe mâna coaliţiei de guvernare? 

- Absolut. Dacă nu erau slăbiciuni din partea coaliţiei de guvernare, dacă ar fi fost sigur că poate supravieţui moţiunii de suspendare, atunci Klaus Iohannis nu ar fi demisionat. A demisionat pentru că s-au făcut presiuni vocale ca să demisioneze, pentru că detensionează situaţia. În realitate, nu se întâmplă absolut nimic. Situaţia rămâne în continuare complicată. În acest moment, aţi demonstrat şi dumneavoastră, scade tensiunea emoţională, dar problema politică rămâne. Din contră, se adânceşte criza instituţională pentru că un preşedinte interimar are nu doar cele trei puteri, în fond nesemnificateive reduse, nu are legitimitate. Este legal, este constituţional, dar nu a fost ales prin vot direct. Pe când Klaus Iohannis fusese ales, era într-o continuare de mandat, nu era nici pe departe aşa cum susţineau protestatarii şi cum s-au dovedit incapabili să demonstreze cei din coaliţie într-o situaţie de incapabilitate. (...) Am nenumărate argumente pentru a dovedi că era întemeiată decizia Curţii Constituţionale. Pentru că acum avem un preşedinte interimar, conform Constituţiei interimatul durează trei luni, iar alegerile prezidenţiele, turul al II-lea sunt peste mai mult de 30 de zile. Deci, se va prelungi mandatul preşedintelui interimar cu câteva zile penru ca viitorul preşedinte să poată să ocupe fotoliul de la Cotroceni. 

- Aici mă aştept să existe iarăşi o dispută pe constituţionalitate şi un demers al opoziţiei cel puţin izolaţioniste, deşi am văzut că de data aceasta am văzut achiesat şi USR-ul, inclusiv pe zilele acelea de prelungire ale interimatului. 

- E posibil orice. Jubilează pentru că într-adevăr este o victorie a extremei drepte. USR-ul nu a făcut altceva decât să se aşeze la remorcă. Nu sunt deloc convins că are ceva de câştigat. Spuneţi că nu o să continue să sprijine moţiunea de cenzură, dar iniţial nu sprijineau nici moţiunea de suspendare şi s-au adăugat ei. Nu ar fi pentru prima dată. S-a mai întâmplat în 2021 să fie alături de AUR  şi asta pune o serie întreagă de probleme legate de direcţia pe care se plasează partidul doamnei Lasconi. Este în continuare un partid european atacând deciziile Curţii Constituţionale şi punând sub semnul întrebării legitimitatea instituţiilor? Pentru că, spuneaţi dumneavoastră, este primul preşedinte care îşi dă demisia, dar nu este primul şef de stat care îşi dă demisia. Carol al II-lea, în condiţii asemănătoare a abdicat în 1940. Condiţii asemănătoare cu extrem dreaptă legionară în stradă, care mărşăluia şi care era cam cum îi vedem astăzi pe cei de la extrema dreaptă românească actuală, jubilând. Iar ţara a intrat în criză, ceea ce e foarte probabil să se întâmple în continuare pentru că ceea ce vor vedea pieţele internaţionale este instabilitate politică. O instabilitate politică care va antrena destul de multe riscuri economice.

- M-aş opri puţin la ce câştigă USR-ul. Spuneaţi că nu vă este foarte clar dacă până la urmă câştigă ceva. Mă întreb, pe termen scurt, în cursa electorală, in cazul în care doamna Lasconi nu renunţă până la urmă la această candidatură, dacă transferă vreun punct din această reuşită pentru sine?

- Bănuiesc că USR-ul a plecat de la premiza că au ceva de câştigat. Ei nu au luat în calcul retragerea preşedintelui Iohannis, nimeni nu a luat-o în calcul. Toţi au mizat pe faptul că preşedintele va continua şi că vor pune majoritatea într-o situaţie dificilă. Tocmai de aceea, majoritatea a făcut presiuni asupra preşedintelui, în mai mare măsură PNL şi UDMR, decât PSD. În orice caz, PSD nu le-a făcut atât de vizibile pentru că ar fi fost foarte dificil să gestioneze situaţia. Dar gândiţi-vă că acum, după ce am trecut de etapa demisiei preşedintelui Klaus Iohannis vor urma presiunile pentru demiterea primului-minisru Ciolacu din cauza scandalului Nordis. Vorbesc deja de moţiunile de înlocuire a preşedinţilor Camerei şi Senatului, moţiunea de cenzură împotriva Guvernului şi aşa mai departe. Sigur că teoretic nu au şanse. Teoretic nu avea şanse nici moţiunea de suspendare, dar în realitate creează dezordine, anarhie, iar această anarhie nu face decât să ducă la imaginea unei Românii imposibil de gurnat şi asta va avea costuri economico-financiare foarte mari pentru că ştim foarte bine, România trăieşte pentru împrumuturi, iar instabilitatea politică duce la scăderea cotei, iar scăderea cotei României este la limită acum. Urmează declararea în faliment dacă continuăm pe linia aceasta. 

- Vorbeaţi la începutul explicaţiei dumneavoastră de rândurile doi şi trei din PSD şi vreau să insistăm aici. Cum îl ajută pe Marcel Ciolacu sau îl dezavantajează demisia lui Klaus Iohannis? Şi pe de altă parte, cine se pregăteşte să profite de o eventuală debarcare a domnului Ciolacu de la şefia PSD?

- E mai complicată situaţia la PSD. Din unele comentarii, am înţeles că unul din motivele pentru care preşedintele Iohannis a luat decizia să demisioneze a fost legat de informaţiile existente din PSD că domnul Ciolacu nu controlează foarte bine armata de parlamentari şi există parlamentari dispuşi să voteze moţiunea de suspendare. Şi atunci, pentru a preîntâmpina acest lucru a făcut gestul pe care l-am văzut cu toţii, dar asta înseamnă că domnul Ciolacu nu este sprijini de întreg partidul. Există, ştim foarte bine, o echipă care aşteaptă, doamna Firea, domnul Stănescu, poate domnul Dâncu, care aşteaptă să vadă prima eroare, deşi în campanie electorală, pentru că încă suntem în campanie electorală, nu sunt foarte sănătoase luptele în interiorul partidului. Dar atacul Nordis poate fi speculat şi în politică se speculează orice slăbiciune, iar premierul este într-un moment dificil. Va rezista doar dacă partidul îi va sta alături.

- Pe de altă parte, şi din rândul celor care au organizat alegerile anulate, doar Marcel Ciolacu a mai rămas în vreo funcţie pe lângă cei doi (Nicolaei Ciucă şi Klaus Iohannis). Cei doi s-au retras din funcţie. Se leagă lucrurile în vreun fel sau e o simplă coincidenţă?

- Nu e o coincidenţă. Atacul este împotriva instituţiilor. Deci, va fi şi împotriva Guvernului, iar PNL nu îl va susţine necondiţionat pe domnul Ciolacu în cazul în care atacul va fi foarte dur. Pe de altă parte, mai avem şi candidatura domnului Ponta, încă membru al PSD. Sigur, candidatură neanunţată oficial, dar despre care suntem toţi convinşi că va fi depusă, se strâng semnături în acest moment. Acea candidatură slăbeşte poziţia PSD, inclusiv a domnului Ciolacu pentru că va lua din voturile PSD şi le va duce în altă direcţie.

- Dar va lua şi din voturile domnului Călin Georgescu sau nu?

- Întrebarea este dacă va candida Călin Georgescu, dacă Curtea Constituţională este constantă şi are aceeaşi interpretare, domnul Georgescu nu ar trebui să fie candidat şi nici alţii care se află pe poziţii neconstituţionale. Ceea ce s-a decis în cazul Şoşoacă se poate decide în mia multe cazuri de acum încolo. Aceste mişcări aparent furioase de extremă dreaptă urmăresc tocmai să împiedice Curtea Constituţională să ia decizia logică. Pentru că în România democraţia este constituţională, iar instituţia care o protejează este Curtea Constituţională. Cei care se bucură că a plecat Klaus Iohannis, se bucură de fapt că instituţia prezidenţială a slăbit până într-acolo încât nu ştim dacă se va mai reface vreodată. Nu contează persoana care o va ocupa. Contează până la urmă importanţa instituţională a preşedenţiei, iar aceasta a fost  pusă sub semnul întrebării şi după cum vedeţi, anarhiştii de extremă-dreapta pun acum întreg sistemul instituţional sub semnul întrebării. 

- Prezenţa lui Ilie Bolojan la cârma ţării pentru următoarele trei luni e de natură să dea peste cap inclusiv candidaţii la noua rundă de alegeri, în sensul în care să capete un profil atât de important, încât să candideze de unul singur?

- Domnului Crin Antonescu în 2012 nu i-a priit perioada de interimat la Cotroceni, i s-a reproşat inclusiv faptul că nu făcea faţă îndatoririlor. Domnului Bolojan i se vor face aceleaşi reproşuri cu siguranţă, un preşedinte interimar este un preşedinte slab. Şi acest lucru va fi speculat de cei care vor să slăbească ansamblul instituţiilor din România. Nu va mai fi atacat Klaus Iohannis, sau va fi atacat dar nu va mai fi preşedinte. În schimb, va fi atacat Ilie Bolojan cu siguranţă, iar domnia sa va trebui să se obişnuiască cu atribuţii pe care nu le-a exercitat până acum. Este o nouă poziţie. Şi cea de senator era o nouă poziţie. Senator, preşedinte al Senatului dintr-o dată şi preşedinte intermar al României. Trebuie să recunoaşteţi câ în urmă cu şase luni de zile nu vă gândeaţi că domnul Bolojan ar putea ajunge atât de repede într-o astfel de poziţie şi asta va crea destul de multe dificultăţi. Sper ca domnul Bolojan să se descurce, să aibă consilierii potriviţi şi să depăşească momentele dificile, dar îi va fi mult mai greu decât preşedintelui Iohannis să se raporteze la omologii săi pentru că nu a fost ales.