Video Avertismentul unui medic primar legist: sper ca proiectul privind prezenţa de droguri în sânge să fie retras

Iniţiativa vine la o zi după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că este necesară o expertiză amănunţită în cazul conducătorilor auto care ies pozitiv la drugtest. Mai precis, să fie făcute analize din care să reiasă dacă substanţele ingerate sau inhalate i-au afectat sau nu capacitatea de a conduce. Iar decizia ICCJ nu poate fi atacată cu recurs.

Ulterior, procurorul general al României a cerut şi el modificarea urgentă a unui articol din Codul Penal. Alex Florenţa a solicitat înlocuirea sintagmei "persoană aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive" cu "persoană depistată cu substanţe psihoactive în sânge". Asta înseamnă că simpla prezenţă a respectivelor substanţe să fie considerată infracţiune, ceea ce elimină necesitatea unor expertize suplimentare. Practic, acelaşi lucru cer şi parlamentarii, doar că solicită şi înăsprirea pedepselor.

DrugTestele poliţiştilor au dat rateuri în proporţie de 40 % şi au fost cazuri în care nurofenul a ieşit pozitiv ca amfetamina. De altfel, Ministerul Sănătăţii a venit cu o listă întreagă de medicamente care pot ieşi pozitive la DrugTest. Aşa că acum,  pentru orice pozitivare, potrivit proiectului de lege, puteţi face între 2 şi 7 ani de închisoare, pentru că nimeni nu o să se mai obosească să verifice dacă e vorba de medicamente sau stupefiante.

Vezi și

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Gabriel Gorun, medic primar Medicină Legală. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de Gabriel Gorun

Marius Pancu: Care sunt pericolele pe care le identificaţi legat de aplicarea acestui proiect de lege aşa cum este el formulat acum?

Gabriel Gorun: Eu sper ca acest proiect să rămână la stadiul de proiect şi luciditatea şi bunul simţ pe care ar trebui să îl aibă cei care l-au iniţiat să îl facă să îl retragă, pentru că în primul rând nu am identificat în spaţiul public nicio declaraţie cu privire la necesitatea medicală sau toxicologică pentru care această decizie a ICCJ ar trebui modificată în linia pe care o susţin parlamentarii. Nu am văzut niciun studiu de impact, nu am văzut nici un fel de fundamentare biologică, toxicologică, farmacologică a susţinerilor pe care le au domniile lor şi ca atare, speranţa mea, poate sunt puţin cam optimist, este că rămânem la stadiul de proiect şi că nu suntem într-o ţară în care oameni neofiţi în ale biologiei fac modificări atât de radicale cu privire la reactivitatea umană şi la modalitatea în care aceasta reacţionează în mediul în care ne aflăm, inclusiv la substanţele la care ne expunem. 

Marius Pancu: Ce spuneţi dumneavoastră că s-ar putea întâmpla în momentul în care se pozitivează respectivele teste? 

Gabriel Gorun: Nu s-ar întâmpla decât să continuăm ceea ce de ani de zile încercăm să corectăm, respectiv această aplicare foarte barbară aş spune eu a noţiunii de a fi sub influenţă, care multă vreme a fost în România sinonimă cu a prezenta în corpul pacientului o urmă de substanţă indiferent de cantitate, indiferent de momentul în care a fost ingerată, indiferent de impactul clinic pe care l-ar avea. Simpla prezenţă a substanţei ani de zile a condus la deschiderea unor dosare de urmărire penală, de judecată şi chiar condamnări. Pentru că deşi expertizele medico-legale erau solicitate tocmai în a satsface sintagma din Codul Penal, dacă era sau nu sub influenţă, concluziile expertizelor medico-legale au fost în cele mai multe cazuri inutile, pentru că sistemul de justiţie s-a folosit de o decizie mai veche a ICCJ care stabilea acea analogie, prezenţa substanţei este egal incriminare.

Riscul este ca orice urmă de substanţă, şi când vorbesc de urmă, vorbesc de capacităţile tehnologice moderne ale aparaturii medicale care este capabilă să detecteze nişte microurme.

Uitaţi-vă la cazurile mult mai celebre din aria sportivă pe care le avem la îndemână, în care au fost detectate infime. Vorbim aici de 10 la -9 grame/ml, ceea ce sunt practic câteva molecule pe mililitru din substanţa respectivă. Evident, care n-au nici un fel de potenţial de a putea modifica vreo reacţie în organismul nostru şi cu toate acestea, aparatele sunt capabile să le detecteze. Aceste microurme de multe ori pot fi contaminate. Niciodată nu se poate susţine la astfel de cantităţi că nu este vorba de o contaminare exogenă necunoscută, neştiută.

Cazul Simona Halep care a fost demonstrat în final ca o contaminare a unui produs de uz sportiv este cel mai la îndemâna tuturor, pentru că am trăit alături de sportiva noastră toată drama pe care a încercat-o. Iată cum ea a ajuns să fie incriminată iniţial pentru o micruurmă de substanţă şi abia în urma unor expertize extraordinar de laboriasă şi foarte bine ştiinţific documentată s-a demonstrat ca de fapt acea substanţă nu ar fi avut nici măcar potenţialul şi nici nu demonstra un consum intenţionat.

Riscul este, aşadar, ca fie după o contaminare accidentală, fie după consumul foarte îndepărtat în timp a unei cantităţi foarte mici de substanţă, ca la zile întregi, dincolo de orice durată de efect care ar putea să o aibă substanţa respectivă să fie în continuare pozitiv datorită aparatelor foarte sensibile. Şi ca atare, fără nici un fel de analiză să ne trezim că avem de fapt nu numai un dosar penal, ci chiar o condamanare. 

Marius Pancu: În experienţa dumneavoastră personală s-a întâmplat vreodată să depistaţi neconcordanţă aceasta într-un rezultat pozitiv la Drug Test care să se dovedească în urma expertizei că nu era altceva decât două pastile de răceala sau un sirop de tuse?

Gabriel Gorun: Da, bineînţeles. Aparatele de Drug Test au nişte limite. De aceea, ele nu sunt un mijloc probator în instanţă, pentru că sunt bazate pe o metodă de screening, de o metodă de compromis între preţ şi viteză şi relativ specificitate în rezultatul pe care îl oferă, dar este foarte departe de a fi certificant. De aceea, singura probă în justiţie nu poate fi decât o analiză de laborator a unor probe de sânge şi de urină. Aceste aparate având surse de eroare care sunt constructive, nu aparţin aparatului, aparţin metodei, aceste surse de eroare trebuie înţeles că aparţin metodei care este folosită la nivel mondial, nu la nivel de România. Peste tot în lume avem aceleaşi rezultate ca şi România la Drug Teste, aceste surse de eroare de îndepărtăează de la principiul fundamental de verificare a rezultatului. Şi ca să vă răspund direct la întrebare, avem într-adevăr frecvent surse de eroare, neconcordanţe între rezultatul Drug Testului şi rezultatul de laborator. Chiar şi dacă a fost prezentă o substanţă cu potenţial psihoactiv, se poate demonstra că aceasta provine dintr-un medicament care este adresat de obicei unui tratament, ca cele pentru răceală şi gripă. 

Interviul integral poate fi urmărit în materialul video de mai sus.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰