Ovidiu Buta, după ce Louis Vuitton a furat modelul cu ia românească: "Asta este nesimţire"

Nu este pentru prima dată când cea mai importantă piesă a costumului popular românesc este preluată de designeri internaţionali de prestigiu! Tonul l-a dat Yves Saint-Laurent, care - în 1999 - a creat o întreagă colecţie intitulată La Blouse Roumaine.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

A fost urmat de Oscar de la Renta, Tom Ford şi Carolina Herrera, pentru ca - în 2017 - Casa Dior să se inspire din modelul unui cojoc purtat în Ţara Bârsei, fără să menţioneze numele României. 

Noi am analizat întreaga situaţie cu Ovidiu Buta, stilist, şi am vorbit inclusiv de modul în care ia românească a ajuns în colecţia Louis Vuitton. Iată câteva dintre cele mai importante declaraţii oferite de Ovidiu Buta:

- Şocul meu este că încă se mai întâmplă acest lucru, când credeam că toate aceste detalii sunt puse la punct. Pentru că această însuşire dintr-o altă cultură a fost dezbătută şi pusă la colţ de ani de zile şi credeam că s-a ajuns la un punct în care aceste lucruri să nu se mai întâmple.

- În primul rând, nu e frumos să furi în nicio meserie. În modă e puţin mai complicat pentru că moda e făcută, prin definiţie, din idei care circulă şi atunci această apropiere culturală e puţin mai complicată. De aceea, multe alte branduri care s-au lovit de acest lucru au găsit o formulă de compromis foarte bună. Cum a făcut Dior, un prim brand care a fost acuzat de acest lucru şi care, de exemplu, pentru ultima colecţie s-a dus în Mexic, a creat o colecţie cu artizanii locali, i-a creditat şi nu a existat niciun scandal.

- De data aceasta, mi se pare puţin cam ciudat, dar ciudat pentru că vorbim despre un mecanism de PR foarte bine pus la punct şi de nişte armate de avocaţi care sunt plătite să aibă grijă ca aceste lucruri să nu se întâmple. Dar, în acelaşi timp, pentru că vin din modă, pot să zic că la Vuitton aceste colecţii, care sunt două colecţii principale, nu toate sunt urmărite de designerul principal. 

- Vorbim despre nişte colecţii care sunt făcute de nişte echipe de designeri al căror scop este să producă cât mai multe modele. Şi e posibil ca într-una din aceste echipe să fie ori cineva care este român ori cineva care a descoperit ia românească şi nu a comunicat mai departe.

- E o problemă şi, pentru prima dată în cariera mea, cred că este o problemă destul de nasoală pentru că ea continuă să existe. Deci genul acesta de probleme nu ar trebui să existe, iar tu ca un brand care îţi permiţi orice lucru de pe această planetă poţi foarte bine să transmiţi acest gen de copy-paste, că despre asta e vorba, este absolut haotic ce se întâmplă aici, într-un demers de PR foarte bun de care să profite atât brandul, cât şi comunităţile de artizani. 

- Întotdeauna trebuie să dai înapoi ceva, în special în zona noastră a modei. Trebuie să existe puţină generozitate de orice fel, în special când tu te hrăneşti din ideile şi din munca altora. A da înapoi în modă înseamnă efectiv să-i implici pe cei care deţin ideea originală în procesul tău de creaţie. Adică mi se pare o idee atât de banală încât asta mă sperie că un brand ca Vuitton nu a putut să o facă. În special că, ştiind că genul acesta de derapaje stilistice sunt taxate. Pentru că despre asta e vorba. 

- Vuitton mi se pare un exemplu extrem de deplasat şi pot să o trec chiar la categoria nesimţire şi îmi asum acest cuvânt, pentru că asta este nesimţire. 

- În primul rând, în acest caz ar trebui să se manifeste Institutul Cultural Român. Care este acolo şi care, în mod paradoxal, este cam la 20 de minute distanţă de sediul Vuitton. Adică ar fi putut să existe o primă sesizare. În fine, acuma, eu nu sunt avocat dar, în general, când lucrurile acestea se întâmplă, procesele sunt foarte îndelungate şi extrem de costisitoare. Şi trebuie să faci dovada că această ie face parte din patrimoniul naţional. Deci sunt mai multe lucruri pe care nici noi nu le-am reglat de-a lungul timpului.

- Cred că este obligatoriu ca statul român să se manifeste în acest caz şi ştiu că pare puţin aiurea, dar trebuiesc făcute şi pentru simplul motiv că vine 1 decembrie şi trebuie să ne lăudăm că suntem români şi purtăm ie şi ieşim pe stradă. Măcar şi din acest punct de vedere. Dar şi pentru a câştiga la capitolul imagine. Dacă Vuitton pierde, hai să câştige statul român la imagine. Dar e firesc să adresăm obrăzniciile, că asta e o obrăznicie.

- Al doilea lucru care m-a şocat, a fost un lucru aşa, nu ştiu, gen că ia românească a fost prezentată aşa, sub forma unui costum de baie şi asta mi s-a părut cumva şi mai interesant. Adică e ceva nefiresc care se întâmplă acolo. Eu cred că este o scăpare. Adică sunt de părere că acolo este o scăpare. Designerul numărul 99 din echipa de 2.999 de designeri a luat ia de aici şi a pus-o aici. Se mai întâmplă, dar nu trebuie să stăm. Şi faptul că noi discutăm şi faptul că există o reacţie online sunt lucruri extraordinar de importante.

- Moda nu este un domeniu academic în care atunci când cumperi o haină trebuie să cunoşti ceea ce se întâmplă în spatele acelei haine. Nu trebuie să cunoşti sursa de inspiraţie. Cumpărăm şi reacţionăm la haine şi în funcţie de pregătirea noastră intelectuală. Deci nu poţi să-i zic unui om care tocmai şi-a cumpărat un costum de baie inspirat din ia românească că este un dement care nu a înţeles de fapt ce face. Pentru că nu e rolul lui să cunoască acest lucru. Este rolul casei de modă să anunţe atunci când este important.

- Nu pot să-i cer unui consumator să înţeleagă tot ce se întâmplă în spatele unui model. Unii pot să vadă doar o rochie sexy, iar unii pot să vadă o rochie copiată după o rochie a lui Monroe din nu ştiu ce film. Nu trebuie să fi neapărat un cunoscător ca să guşti moda, dar nu trebuie să fi un nesimţit ca să facă modă.