Ce se va întâmpla în cazul în care contraofensiva Ucrainei nu are succes. Interviu cu Laurenţiu Pleşca, analist German Marshall Fund
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a anunţat că reprezentanţii acestei instituţii nu au de gând să invite Ucraina să se alăture alianţei în viitorul apropiat, iar noi am discutam despre tot ce presupune acest mesaj cu analistul Laurenţiu Pleşca.
De Marius Pancu la 20.06.2023, 15:22
- Ucraina nu este invitată să adere la NATO în viitorul apropiat.
Scenariul conform căruia Ucraina urma să fie invitată să adere la NATO, în viitorul apropiat, a fost infirmat de însuşi Jens Stoltenberg, secretar general al NATO. Acesta a transmis, printre altele, că Ucraina nu o să fie invitată să se alăture alianţei la summit-ul de la Vilnius.
Motivul invocat nu a fost unul concludent, dar există informaţii conform cărora se aşteaptă o încheiere formală a conflictului armat dintre Ucraina şi Rusia. De asemenea, se vehiculează un scenariu conform căruia ar urma să existe o apropiere între Ucraina şi NATO şi chiar s-a pus problema, la un moment dat, de o uşurare a procesului de aderare a Ucrainei la NATO.
Pe de altă parte, Jens Stoltenberg a ţinut să precizeze că "nu este de competenţa Rusiei, ci a Ucrainei şi a aliaţilor NATO să decidă când este momentul potrivit pentru a invita Ucraina în alianţă".
Am analizat întreaga situaţie cu ajutorul lui Laurenţiu Pleşca, analist al German Marshall Fund.
Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii făcute de Laurenţiu Pleşca:
- Din punctul meu de vedere, acest, să zicem, refuz, nu este chiar un refuz. Din ce am observat în spaţiul public, s-a spus că Ucraina nu este gata, încă, să adere la NATO. Cunoaştem că primul pas pentru a începe negocierile de aderare la NATO este, desigur, invitaţia la un summit NATO. Se aştepta să fie Ucraina şi Zelenski, preşedintele Ucrainei, invitaţi la summit-ul de la Vilnius, din iulie.
- Consider că oficialii americani şi cei nord-atlantici au punctat o chestiune foarte îngrijorătoare şi alarmantă. Avem două declaraţii care au stârnit controverse în arena politică internaţională şi consider că este destul de îngrijorător faptul că Ucraina nu are încă un drum sigur pentru aderarea la NATO.
- Aderarea la NATO şi drumul către Alianţa Nord-Atlantică depind foarte mult de contraofensiva ucraineană pe care toată lumea o aşteaptă. Publicaţiile occidentale au amintit că această contraofensivă practic se lasă aşteptată, deşi ea a început în urmă cu o săptămână. S-au cucerit chiar opt localităţi din sudul frontului. Observăm că această contraofensivă momentan este în pauză operaţională. Ce înseamnă această pauză operaţională? Această pauză operaţională nu este sfârşitul contraofensivei, ci semnifică practic o regândire a tacticii ofensive militare şi putem înţelegere, desigur, că această pauză este doar pentru moment şi o să aşteptăm cât mai multe detalii de pe frontul din sud.
- Anul trecut am avut contraofensiva Ucrainei care a început la sfârşitul lunii august. Ucraina, pentru anul acesta, a anunţat o contraofensivă în primăvară. Observăm că suntem la mijlocul lunii iunie şi această contraofensivă s-a lăsat mult aşteptată. Principalul motiv pentru care Ucraina nu avansează într-un ritm alert este faptul că suportul militar din partea partenerilor occidentali se lasă mult aşteptat. De multe ori acest suport este anunţat, dar livrările durează foarte mult timp.
- Atât partea rusă, cât şi partea ucraineană are anumite avantaje pe front. Frontul din Ucraina se întinde pe circa 1.500 de kilometri, deci avem un spaţiu foarte mare. De partea ucrainenilor putem spune că există acest moral pe care îl are armata ucraineană, în timp ce armata rusă are un moral mai scăzut, nu are o motivaţie pentru a continua luptele. Din punctul meu de vedere, cel mai mare avantaj al armatei ucrainene este că au capacitatea de conducere a comandanţilor şi echipamentul care este superior faţă de cel al armatei ruse. De asemenea, Kievul speră ca un atac susţinut să ducă la o demoralizare totală a soldaţilor ruşi. Alt avantaj al ucrainenilor este capacitatea echipamentelor şi în special a vehiculelor blindate primite de la statele NATO. Practic, observăm că prin primirea de echipament militar armata ucraineană încearcă să-şi modernizeze în totalitate arsenalul militar, să treacă complet de la cel sovietic la cel modern.
- Cred că Rusia, fiind o ţară atât de mare, poate conta pe mai multe resurse decât Ucraina, pe termen lung. Vladimir Putin ştie că, dacă poate obţine o "remiză" în contraofensivă şi poate să prelungească războiul până anul viitor, să spunem, există şansa ca aliaţii Ucrainei să obosească şi să reducă sprijinul acordat până acum regimului de la Kiev sau chiar să-i recomande lui Zelenski să accepte negocieri şi compromisuri pentru încetarea focului. Un alt avantaj al Rusiei este că Ucraina încă nu deţine avioane de luptă F16. Practic, pe asta mizează Rusia şi de aceea mulţi experţi militari spun că această contraofensivă s-a lăsat atât de mult aşteptată pentru că avioanele de luptă lipsesc, iar acest război se caracterizează printr-un război de tranşee.
- În Europa observăm că statele din est, majoritatea statelor, sunt mari susţinătoare ale Ucrainei, dar există şi un stat ca Ungaria care încearcă să blocheze un anumit ajutor militar. Observăm, de asemenea, un stat ca Bulgaria care ne-am fi aşteptat să aibă o politică mult mai pro-rusă, dar am văzut şi noi că Bulgaria a fost unul dintre cei mai mari furnizori de muniţie.
- Putem observa că Franţa sau Germania, mari actori în Uniunea Europeană, tărăgănează în a trimite cât mai mult ajutor militar.
- Dacă e să ne gândim la un acord de pace, sigur e prea devreme să ne gândim la aşa ceva, dar un personaj precum Emmanuel Macron ar putea veni cu o soluţie. Observăm tot mai multe voci care subliniază o atitudine împăciuitoare. Chiar Vladimir Putin a pretins că şi-a obţinut principalul obiectiv din acest război. El a afirmat că prin demilitarizarea Ucrainei practic şi-a atins obiectivul. Dar, dacă este să ne gândim în profunzime, practic el a înarmat şi mai mult Ucraina pentru a face faţă agresiunii ruse.
