Cum estimezi corect investiția inițială când faci o afacere. Ponturi despre combinaţia de start-up şi capital intern

Astăzi, în cadrul rubricii IQ Financiar, specialistul economic al Observator, Iancu Guda, vine cu ponturi despre combinaţia de start-up şi capital intern. 

• Ministrul Energiei a decis prelungirea plafonării la electricitate şi gaze. Furnizorii se plâng că au de recuperat 1 miliard de euro

Dragii mei, stați cu mine cinci minute și vedeți cum se face calculul pentru a determina investiția inițială, cât durează până îți recuperezi cheltuielile și apoi faci profit, astfel încât să recuperezi și investiția cu amortizare. De aceea este important, când faci o afacere, să estimezi corect investiția inițială. O să dau un exemplu simplu: un bar, o cafenea. Ai niște bani pentru amenajarea spațiului, dar îți cumperi aparatură pentru cafele sofisticate, complicate, care nu prea se vând. Și atunci nu este o investiție logică, necesară sau relevantă.

Trebuie să estimezi când ajungi pe profit

Așa se face investiția inițială: trebuie să o calculezi exact și cât mai util, să nu arunci banii pe fereastră, cum se spune mai pe românește. Apoi, trebuie să ai bani pregătiți și pentru primele luni sau, poate, chiar pentru un an de pierderi. Trebuie să estimezi când ajungi pe profit. Pentru că, vedeți, cheltuielile curg imediat, din prima lună, dar tu poate nu ai venituri sau ai venituri foarte mici.

Vedem veniturile crescând mai lent, în timp ce cheltuielile sunt destul de mari: chirie, salarii și așa mai departe. Și atunci, vizual, de-abia aici, în acest moment, avem venituri mai mari decât cheltuieli și încep să fac profit, astfel încât să îmi recuperez investiția.

Dar, dacă adun toată această perioadă, rezultă o pierdere numită OPEX, adică pierdere din operațiuni – am cheltuieli mai mari decât venituri. De-abia apoi încep să intru pe profit și să recuperez pierderile, dar și investiția inițială.

Avem costurile fixe, care rămân la fel, indiferent de vânzări – chiria, de exemplu. Apoi, avem salariile minime pe care trebuie să le plătești într-un restaurant: îți trebuie un bucătar, un ospătar, minim, nu? Cheltuielile variabile merg proporțional cu vânzările. Dacă vinzi mai multă friptură și paste, îți trebuie mai multe ingrediente. Costurile totale sunt suma dintre cheltuielile fixe și cele variabile. Veniturile, în schimb, cresc mai lent.

În România nu avem decât 5% companii cu venituri de peste un milion de euro

Dacă am greșit aceste calcule, situația devine complicată, pentru că nu sunt pregătit cu bani suficienți pentru a depăși perioada de pierdere, care poate dura mai mult decât estimasem.

De aceea, dragilor, din păcate, în România nu avem decât 5% companii cu venituri de peste un milion de euro. Restul de 95% sunt afaceri mici, care nu se dezvoltă, nu scalează și nici nu rezistă în timp. Aceasta este problema: dacă nu ești pregătit și pentru situații neprevăzute, vei estima că treci pe profit în șapte luni, dar asta nu înseamnă că ai o garanție.

Dacă îți faci calculele corect, ai șanse mai mari să reușești. Hai să luăm un exemplu simplu.

Deschidem un restaurant. Am costuri fixe: chirie, salarii, electricitate și diverse alte cheltuieli. Le-am estimat la aproximativ 40.000 de lei pe lună. Apoi, marja de profit este de 64%. Adică, dacă vând cu 100 de lei, mă costă 30 de lei materiile prime. Dacă am o franciză, trebuie să plătesc taxe de franciză plus marketing, ceea ce înseamnă încă 6%. Astfel, dacă vând cu 100 de lei, am o marjă brută de 64 de lei. Întrebarea este: ce vânzări minime trebuie să fac astfel încât să îmi acopăr costurile fixe cu salarii, chirie și să ajung pe profit?

La o marjă de 64%, împart costurile fixe de 40.000 de lei la această marjă și obțin o valoare de 62.500 de lei, ceea ce înseamnă că trebuie să încasez 2.000 de lei pe zi. Dacă vreau să fac diverse combinații între numărul de clienți și bonul mediu, trebuie să îmi propun să am 100 de clienți care să cheltuie, în medie, 100 de lei. Dar ești sigur că vei avea 100 de clienți cu un bon mediu de 100 de lei? Nu ai de unde să știi. De aceea, trebuie să lucrezi cu scenarii mai pesimiste și mai optimiste și să vezi ce îți arată realitatea. Se numește mystery shopping. Mergi la un restaurant similar, observi câți clienți intră pe zi și ce vânzări face. Ai datele publice la Ministerul de Finanțe.

Dragilor, așa se fac calculele. Altfel, deschidem o afacere fără să ne bazăm pe nimic, iar riscul este foarte mare. S-ar putea să avem surprize neplăcute care ne blochează.

Țineți aproape de IQ Financiar, pentru că vedem cum ne reducem riscurile în afaceri și cum le creștem profitabilitatea cât mai repede. Sigur vă doriți asta, așa că urmăriți-ne în fiecare zi.