CSAT se întruneşte la Palatul Cotroceni, pe fondul tensiunilor din Ucraina. România hotărăște strategia politică și militară

Președintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pentru miercuri, de la ora 13.00, la Palatul Cotroceni. Pe lista dezbaterilor, tensiunile din Ucraina și modul de acțiune al României.

• Alertă la Budapesta după ce Dunărea s-a revărsat. Sâmbătă atinge punctul maxim, iar apoi pericolul se mută în România

Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse subiecte referitoare la situaţia de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

”Președintele României, Klaus Iohannis, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc miercuri, 26 ianuarie 2022, începând cu ora 13:00, la Palatul Cotroceni”, se arată într-un comunicat al Președinției de vineri.

Pe ordinea de zi a şedinţei sunt incluse subiecte referitoare la:

• Situaţia de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO;

• Măsuri privind dezvoltarea capacităţilor de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate şi creşterea rezilienţei.

Presedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, vinerea trecută, cu prim-ministrul Nicolae Ciucă, pentru a discuta situaţia de securitate de pe Flancul Estic al NATO. Ministerul rus de Externe a afirmat că între garanţiile pe care Rusia le cere Occidentului pentru securitatea sa se află o retragere a forţelor NATO din România şi Bulgaria, relatează Reuters.

Ministerul Afacerilor Externe a respins ca fiind inoportune şi lipsite de orice fundament declaraţiile ministerului de Externe al Federaţiei Ruse privind prezenţa militară aliată pe Flancul Estic al NATO.

„Solicitarea ca postura forţelor NATO în toate statele Alianţei care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerinţelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021”, arată instituţia.

Totodată, ministrul Apărării Vasile Dîncu a declarat că nu este cazul ca România să intre în război şi că NATO, în cazul unei intervenţii în Ucraina a Federaţiei Ruse, nu va reacţiona militar, aşa cum au anunţat deja oficialii Naţiunilor Unite.

„Nu este nevoie în acest moment să ne pregătim pentru război, dar atunci când ai un conflict la graniţă sau în apropierea ta trebuie să te pregăteşti întotdeauna pentru că sunt multe efecte adverse aici, care influenţează şi situaţia României”, a afirmat Vasile Dîncu.

Franța și Germania cer Rusiei să reducă tensiunile

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, au pledat, marţi, pentru consolidarea autonomiei strategice a Uniunii Europene, au cerut Rusiei să reducă presiunile militare asupra Ucrainei şi au analizat măsuri de relansare economică şi de protecţie a mediului.

"Vizita preşedintelui Franţei este semnalul privind consolidarea prieteniei între ţările noastre şi privind intensificarea coordonării Franţei cu Germania în toate problemele importante", a afirmat cancelarul Olaf Scholz, conform unui comunicat postat pe site-ul Guvernului german, potrivit Mediafax.

Întâlnirea lui Emmanuel Macron cu Olaf Scholz a avut ca scop principal stabilirea agendei la nivelul Uniunii Europene şi pe plan mondial, în contextul în care Franţa exercită Preşedinţia semestrială a Consiliului UE, iar Germania deţine Preşedinţia Grupului naţiunilor puternic industrializate (G7).

"Este bine că asumăm împreună aceste sarcini şi că putem formula împreună teme relevante", a precizat Olaf Scholz.

Emmanuel Macron şi Olaf Scholz au pledat pentru consolidarea suveranităţii Uniunii Europene şi pentru menţinerea unei ordini internaţionale bazate pe reguli. În acest context, cei doi lideri analizează opţiuni pentru facilitarea procesului decizional în materie de politică externă la nivelul Uniunii Europene şi au analizat măsuri de protejare a mediului şi acţiuni de relansare economică.

"Germania şi Franţa cooperează strâns şi pentru depăşirea crizei pandemiei, urmând să folosească mandatele Preşedinţiei Consiliului UE şi Preşedinţiei G7 în acest sens", inclusiv pentru îmbunătăţirea sănătăţii pe plan mondial, a subliniat Olaf Scholz.

Olaf Scholz: Un atac militar rus va atrage "consecinţe severe"

Cancelarul Germaniei a argumentat că promovarea valorilor statului de drept şi a normelor democratice reprezintă un element "unificator" în Europa.

"Sunt necesare acţiuni coordonate şi în contextul situaţiei dificile de la frontiera Ucrainei cu Rusia", a afirmat Olaf Scholz, îndemnând toate părţile să ia măsuri pentru reducerea tensiunilor. "Iar Rusia trebuie să facă paşi concreţi în această direcţie", a insistat cancelarul Germaniei, avertizând că un atac militar rus va atrage "consecinţe severe".

"Este bine să continue negocierile", a subliniat Olaf Scholz, salutând dialogul cu Rusia în diverse structuri, prin intermediul NATO, al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi în Formatul Normandia.

Şedinţele CSAT au un caracter secret

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este, conform Constituţiei, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului, care se ocupă cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.

Preşedintele ţării îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, în timp ce primul-ministru este vicepreşedinte al Consiliului. Membrii CSAT sunt: ministrul Apărării Naţionale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei, ministrul Finanţelor Publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major al Apărării şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.

CSAT se convoacă de către preşedintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat şi la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi. Şedinţele CSAT au un caracter secret, se desfăşoară în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi sunt conduse de preşedintele acestuia, iar în absenţa sa, de vicepreşedinte. Ordinea de zi este stabilită de preşedinte, cu consultarea vicepreşedintelui.