Klaus Iohannis, după ce 28 din 32 de state NATO spun că îl susţin pe Mark Rutte: "Şansele mele sunt rezonabile"

Lovitură pentru Klaus Iohannis în cursa pentru şefia NATO. 28 din cele 32 de state, în frunte cu Statele Unite ale Americii, şi-au anunţat sprijinul deplin pentru premierul olandez Mark Rutte. Mari publicaţii scriu că preşedintele României nu are şanse şi că anunţul candidaturii i-a iritat pe unii diplomaţi ai Alianţei. Neoficial, subiectul este discutat şi la Bruxelles, acolo unde miniştrii de Externe discută despre situaţia din Ucraina. 

• ANCHETĂ. Scoici cu substanţe cancerigene şi metale grele, la restaurante. Pescarii le adună din zone interzise

"Statele Unite îl susţin pe deplin pe Mark Rutte ca viitor secretar general al NATO. Dar avem cel mai mare respect pentru prietenul nostru, preşedintele Klaus Iohannis", este mesajul clar transmis de la Washington prin vocea ambasadorului american la NATO. De altfel, Departamentul de Stat comunicase redacţiei Observator încă de luna trecută că nu îl preferă pe şeful statului român, deşi acesta este un aliat valoros şi apreciat. O poziţie similară ne-a transmis şi cancelaria germană.

Klaus Iohannis, despre candidatura la şefia NATO

Sonia Simionov, jurnalist Observator: Aici, la sediul NATO de la Bruxelles, subiectul viitorului şef al Alianței este unul de culise. Sunt negocieri pe ultima sută de metri, iar şansele ca preşedintele Klaus Iohannis să obţină postul de Secretar General sunt tot mai mici. În prezent, 28 din cele 32 de state aliate l-ar susține pe Mark Rutte, inclusiv cele estice, pe care se baza Iohannis. Ungaria se opune categoric, iar Turcia încă ezită. Mandatul lui Jens Stoltenberg la sefia NATO va expira anul acesta, la finalul lunii septembrie. Pentru succesiune, e nevoie de unanimitate de voturi.

Șeful Statului l-a primit azi la Cotroceni pe Charles Michel, actualul sef al Consiliului European, dar și pe premierii din Belgia, Ungaria si Croatia. Oficial, negocierile au vizat prioritățile din următorii 5 ani și Agenda Strategică a Uniunii Europene. Neoficial, Klaus Iohannis caută sprijin.

Klaus Iohannis, președintele României: Nu intenționez nici să mă retrag, nici să negociez altceva. Mă concentrez pe NATO. Și da, sunt câteva afirmații în spațiul public. În continuare, consider că șansele mele sunt rezonabile.

Charles Michel: Pot să vă spun că preşedintele Iohannis are un rol deosebit de important în Consiliul European. Urmează să aibă loc alegeri europene, iar după aceste alegeri vom lua o decizie în acest sens.

Cu toate acestea, liderii de la Bucuresti încă mai cred în șansele președintelui.

Marcel Ciolacu, premierul României: Și preşedintele României are nişte argumente puternice. Estul Europei trebuie să fie reprezentat şi în structurile europene, şi în structurle nord-atlantice. Cea mai mare șansă e că impotriva preşedintelui României nu este nimeni cu un vot negativ. Nu există un lider decident care să spună "Nu Klaus Iohannis". În ceea ce-l priveşte pe domnul Rutte am văzut ca deja există. Ungaria, unul dintre statele care a spus ca nu este de acord.

Nicolae Ciucă, președintele PNL: România poate aspira astăzi să conducă cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie. Anunțul candidaturii președintelui Iohannis trebuie privit ca un demers al României pe care toți trebuie să îl susținem.

Discuţii aprinse la Bruxelles, în ce priveşte ajutorul pentru Ucraina

Discuţii aprinse sunt la Bruxelles şi în ce priveşte ajutorul pentru Ucraina. Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg vrea ca toți aliații să depășească pragul de 2% din PIB pentru Apărare.

Sonia Simionov, jurnalist Observator: Doar 18 membri NATO, printre care şi România, respectă această regulă. Stoltenberg mai cere și un fond de sprijn de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina. Ajutorul ar urma să fie alocat în următorii cinci ani. Doar că Ungaria a anunţat că refuză să sprijine orice propunere care ar putea duce Alianța mai aproape de război sau i-ar schimba rolul într-unul ofensiv.

Majoritatea statelor Alianţei cred că doar o victorie a Ucrainei ar salva lumea de un al treilea Război Mondial.

Jens Stoltenberg, secretar general NATO: Dacă vrem ca acest război să se termine ar trebui să convingem Moscova că nu poate învinge pe câmpul de luptă, nu poate miza pe trecerea timpului. Cu atât mai curând am putea ajunge la un acord de pace, dacă Rusia va înţelege că nu poate câştiga războiul. 

Replica pentru statele membre NATO a venit imediat de la Moscova. Într-un mesaj pe platforma X, fostă Twitter, Ministerul rus de Externe acuză Alianţa că are un istoric record de acţiuni agresive care au dus la războaie şi distrugerea a numeroase naţiuni.