Premierul Nicolae Ciucă condamnă “crimele împotriva umanității și crimele de război” ale Rusiei în Ucraina

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, vineri, că, spre deosebire de 2015, când criza refugiaţilor din orientul Mijlociu "a zdruncinat Europa ameninţând să o scindeze, criza actuală a refugiaţilor ucraineni a demonstrat un comportament opus, solidar şi imbatabil". "În materie de refugiaţi, valurile majore şi complicat de gestionat nu au venit încă. Dar România a demonstrat rezilienţă şi adaptabilitate", a subliniat el.

• Când scăpăm de vortexul polar şi ninsori. Jumătate din ţară, paralizată de zăpezi

"Războiul a revenit în prim-planul istoriei Europei, iar dreptul internaţional a fost pus între paranteze odată cu agresiunea declanşată de către Rusia pentru invadarea Ucrainei, absolut neprovocat, nejustificat şi ilegal, încălcând toate normele internaţionale şi lumea bazată pe reguli. O agresiune inacceptabilă, soldată cu suferinţe enorme, cu valuri de refugiaţi care au depăşit 2,5 milioane de persoane, cu distrugeri de locuinţe, spitale, maternităţi, grădiniţe şi şcoli, similare celor din Groznîi, Alep, Gouta de Est. Le regăsim azi toate aceste grozăvii ale războiului, le regăsim azi la Mariupol, Herson, Harkov sau Kiev, adevărate crime împotriva umanităţii, crime de război care caracterizează această acţiune a Rusiei împotriva democraţiei, împotriva Occidentului şi, de ce nu, împotriva lumii", a afirmat Nicolae Ciucă, vineri, la dezbaterea sub egida Team România, organizată de Institutul Aspen.

El a menţionat că, atunci când s-a declanşat conflagraţia, România, alături de Europa şi de lumea întreagă, se confrunta cu pandemia şi efectele economice ale acesteia. "Li s-a adăugat criza energetică globală, deloc ruptă de actualul război declanşat la 24 februarie. Peste toate acestea s-a adăugat utilizarea instrumentului militar pe scară largă de către Rusia, criza refugiaţilor şi perspectivele unei crize economice, anunţată de problematica extrem de complexă a coerenţei lanţurilor de aprovizionare şi de rupturi în globalizare ca urmare a sancţiunilor şi izolării impuse Rusiei şi Belarusului", a continuat premierul.

Potrivit acestuia, spre deosebire de momentul 2015, când un milion de migranţi din Orientul Mijlociu "a zdruncinat Europa ameninţând să o scindeze, criza actuală a refugiaţilor ucraineni a demonstrat un comportament opus, solidar şi imbatabil". Ciucă s-a referit la ajutorul acordat refugiaţilor de românii obişnuiţi, alături de ONG-uri şi autorităţi, relatează news.ro.

"România a avut jumătate de milion de refugiaţi ucraineni pe teritoriul său. Mai adăugăm câteva zeci de mii de resortisanţi ai altor state prinşi în războiul din Ucraina, care ne-au traversat ţara şi au avut nevoie de ajutor pentru a ajunge în statele de origine. România a acordat sprijin tuturor. A fost un moment în care România a fost recunoscută de toţi liderii lumii (...) A fost un moment în care aş putea spune, fără teama de a greşi, că România a strălucit", a punctat Ciucă.

România, solidară cu ucrainenii invadaţi de ruşi

Premierul a mai afirmat că rezilienţa ţării noastre s-a dovedit deosebită în acest domeniu, "pe baza cooperării exemplare, deschise, emoţionante între instituţiile statului, cetăţeni şi organizaţiile neguvernamentale".

"Am investit 3,4 milioane de euro în ajutor umanitar şi am construit un hub logistic european pentru ajutor umanitar la Suceava. Vizitând şi celelalte locaţii unde fluxul de refugiaţi este consistent, la Isaccea, cu două zile în urmă, am putut să constat implicarea şi mobilizarea autorităţilor locale care, fără să le fi cerut cineva să facă mai mult decât ar fi putut să facă, au făcut şi continuă să facă pentru că acest spirit de solidaritate, acest spirit de mobilizare i-a determinat să arate că se poate mai mult decât oricine s-ar fi aşteptat, şi le mulţumesc încă p dată. Este vorba despre refugiaţi, dar este vorba şi despre ucrainenii rămaşi în ţara lor care au nevoie de hrană, de combustibili şi de medicamente", a arătat Nicolae Ciucă.

El a adăugat că România este gata să sprijine în continuare aceste eforturi, alături de aliaţii din NATO, de partenerii din UE. "La nivel politic, am văzut rezilienţă şi mobilizare cvasiunanimă a comunităţii internaţionale. Adaptabilitatea neaşteptată, poate, pentru unii, a statelor din prima linie pentru a primi valurile de refugiaţi şi a acorda sprijin Ucrainei, inclusiv a României. Votul din Consiliul de Securitate al ONU pe Rezoluţia privind Ucraina a însemnat 11 voturi pentru, 3 abţineri şi un singur vot împotrivă, desigur al Rusiei. În Adunarea Generală a ONU, 141 de state au votat pentru rezoluţia de condamnare a agresiunii ruse, în timp ce doar 5 state au votat împotrivă: Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord şi Eritreea. Un vot covârşitor, care trădează mobilizarea şi coeziunea globală în faţa acestei enormităţi a războiului convenţional de distrugere, în plin secol 21, la care cu certitudine niciunul dintre noi nu s-ar mai fi aşteptat", a declarat Ciucă.

Nivelul sancţiunilor împotriva Rusiei, la "cote inimaginabile"

Potrivit acestuia, nivelul sancţiunilor asumate unanim, coerent şi fără rezerve "a atins cote inimaginabile, care sunt menite să sublinieze ieşirea Rusiei din regulile internaţionale şi faptul că trebuie să plătească pentru războiul de agresiune".

"Şi-ar fi imaginat cineva Germania acordând ajutor militar letal defensiv Ucrainei? Sau blocând Nord Stream 2 pe perioadă nelimitată? Sau anunţând tăierea dependenţei de petrolul şi gazele ruseşti şi detaşarea, în viitor, de furnizorul rus? Acelaşi lucru s-a întâmplat în Europa, peste ocean, cu ţările care împărtăşesc aceleaşi valori şi gândesc la fel. România a fost alături de toate aceste eforturi şi şi-a clădit rezilienţa politică şi militară pe baza eforturilor proprii precum şi prin crearea unui Battle Group în România, pe baza activării în premieră a NRF- NATO Response Force, a creşterii prezenţei americane şi NATO în ţara noastră, prin creşterea bugetului Apărării la 2,5% şi prin numeroase măsuri de pregătire adecvate în perspectiva evoluţiilor de la graniţele de Est şi Nord ale ţării noastre, dar şi a celor din Marea Neagră", a susţinut Ciucă.

Ciucă, despre “nevoia de adaptare la o Europă fără petrol și gaze din Rusia”

Premierul a menţionat şi "căutările asidue de resurse energetice alternative", acţiunile diplomatice cu Bulgaria şi Grecia pentru coridorul vertical şi interconectorul Bulgaria-Grecia, discuţiile cu Turcia pentru tranzitul de gaze, încercarea de contractare a gazului natural lichefiat pe care să-l introducem la terminalul din Alexandroupolis ca eforturi de creştere a rezilienţei.

"Ca acţiunea la nivelul UE pentru finanţarea compensării acestei creşteri excesive de preţuri la produsele energetice prin soluţii europene, ca şi nevoia unor împrumuturi, injectări şi resurse pentru adaptarea la o Europă fără petrol şi gaze luate de la companiile ruseşti. Nu spunem că va fi uşor. E o acţiune unică, derulată peste noapte, practic, extrem de rapid, o adaptare necesară pentru a limita efectele războiului, a stopa luptele şi a descuraja Rusia să continue agresiunea asupra Ucrainei şi lumii libere. Şi în materie de refugiaţi, valurile majore şi complicat de gestionat nu au venit încă. Dar România a demonstrat rezilienţă şi adaptabilitate, inclusiv prin această conjugare a eforturilor la toate nivelurile", a arătat Ciucă.

El a mulţumit funcţionarilor implicaţi în acest efort, organizaţiilor neguvernamentale care ajută la gestionarea fluxurilor e refugiaţi, cetăţenilor obişnuiţi, românilor care se implică.

"Îi asigurăm pe toţi de respectul şi gratitudinea noastră şi de continuarea eforturilor de a face faţă tuturor vicisitudinilor şi provocărilor care vin pentru a putea să protejăm cetăţenii în faţa ameninţărilor de securitate şi a turbulenţelor la preţul energiei, costurilor crescute la produsele de tot felul şi ajustării susţinerii celor expuşi şi vulnerabili a evoluţiile procesului inflaţionist", a conchis Ciucă.