Când pică Paştele ortodox şi catolic în 2025 şi în anii următori

Dacă în 2024 Paștele ortodox și cel catolic s-au sărbătorit la diferență de aproape o lună, în 2025, Paştele va pica în aceeași zi. Cu alte cuvinte, creştinii ortodocşi şi cei catolici vor sărbători Învierea în aceeaşi zi. 

• CALCUL. Profitul obținut astăzi de un român care ar fi cumpărat un lingou de aur în 2019

Dacă în 2024 Paștele a fost sărbătorit de creștinii ortodocși pe 5 mai, la o distanţă de o lună faţă de Paştele catolic, în 2025 situația se schimbă. Spre deosebire de alte sărbători care au o dată fixă, ziua în care pică Paștele variază de la an la an din cauza modului în care este calculat. Mai mult decât atât, de această mare sărbătoare depind și altele, cum ar fi Rusaliile.

De ce Paștele catolic și Paștele ortodox se sărbătoresc la date diferite

Această diferenţă de zile dintre cele două sărbători apare din două motive. Pentru că Paştele este sărbătorit în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară şi pentru că Biserica Ortodoxă şi cea Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară luând în calcul calendare diferite.

Astfel, că Paştele Catolic este stabilit conform calendarului gregorian, Paştele Ortodox este stabilit conform calendarului iulian. Şi din acest motiv avem ani în care Paştele pică în aceeaşi zi, dar şi ani, precum 2024, în care Paştele pică în zile între care există o perioadă mai mare de o săptămână de pauză.

Paşte 2025. Când pică Paştele Ortodox în următorii ani

În perioada 2025-2030 o să mai avem un singur an în care sărbătorim Paştele Ortodox în luna mai. Asta pentru că în 2025 sărbătorim Paştele Ortodox pe 20 aprilie, în 2026 sărbătorim Paştele Ortodox pe 12 aprilie, în 2028 sărbătorim Paştele Ortodox pe 16 aprilie, în 2029 sărbătorim Paştele Ortodox pe 8 aprilie, iar în 2030 sărbătorim Paştele Ortodox pe 28 aprilie. Doar în 2027 sărbătorim Paştele Ortodox în luna mai, respectiv pe 2 mai.

Semnificaţia Paştelui

Paștile sau Paștele este o sărbătoare religioasă anuală de primăvară cu semnificații diferite, întâlnită în iudaism și creștinism. Unele obiceiuri de Paști se regăsesc, cu semnificație diferită, în Antichitatea anterioară religiilor biblice, atingând astăzi o mare diversitate culturală, în funcție de particularitățile religiei adoptate.

Paștile reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paștilor marchează începutul anului ecleziastic creștin. Există unele culte creștine care nu sărbătoresc Paștile.

Noul Testament leagă Cina cea de taină și răstignirea lui Iisus de Paștele evreiesc și exodul din Egipt. Iisus s-a pregătit pe el însuși și pe discipolii săi pentru moartea sa în timpul Cinei, dând mesei de Paștele evreiesc un nou înțeles. 

El a identificat pâinea ca simbolizând corpul său care va fi sacrificat curând, iar vinul - sângele său care urma să fie vărsat. În Întâia epistolă către corinteni a Sfântului Apostol Pavel, capitolul 5, el spune: “Curățiți aluatul cel vechi, ca să fiți frământătură nouă, precum și sunteți fără aluat; căci Paștile nostru Hristos s-a jertfit pentru noi.“, făcând referire la tradițiile Paștelui evreiesc și identificându-se cu mielul pascal.

O interpretare în Evanghelia după Ioan este că Isus din Nazaret, ca miel pascal, a fost răstignit aproape în același timp cu sacrificul ritual al mieilor în templu, în după-amiaza celei de a 14-a zi de Nisan. Această interpretare este inconsistentă cu cronologia din Evangheliile sinoptice.

Se presupune că „pregătirea Paștelui” din Evanghelia după Ioan, cap. 19, se referă literar la cea de a 14-a zi de Nisan, ziua pregătitoare pentru Paște, și nu în mod necesar la ziua de vineri, ziua pregătitoare pentru sabat și că „mâncarea de Paște” din Evanghelia după Ioan, capitolul 18, se referă la mâncarea mielului pascal, și nu la mâncarea niciunuia din sacrificiile făcute pe perioada Zilelor Pâinii Nedospite.

Data celebrării Paștilor are la bază două fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară și mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paștile se serbează în duminica imediat următoare primei Luni pline după echinocțiul de primăvară.

Sărbătoarea Paștilor este precedată de o lungă perioadă de post, în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătorește intrarea în Ierusalim a lui Isus Hristos și se sfârșește în Sâmbăta Mare. Este săptămâna în care sunt comemorate patimile lui Iisus, răstignirea și moartea Sa din Vinerea Mare.